Lucrările la construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov (58 de km) ar putea demara în 2014, autorităţile optând pentru varianta concesiunii, “tot un fel de PPP (parteneriat public-privat)”, în care concesionarul va trebui să asigure finanţarea, urmând să îşi recupereze ulterior investiţia, prin taxa pe autostradă, a declarat pentru gândul Mircea Pop, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR).

Deocamdată la CNADNR este în curs de derulare procedura pentru reactualizarea studiului de fezabilitate, termenul pentru deschiderea ofertelor fiind amânat de mai multe ori în acest an. Pe lângă actualizarea studiului de fezabilitate, consultantul care va câştiga licitaţia va elabora şi documentaţia de atribuire a contractului de concesiune.

Concesionarul îşi va recupera investiţia în 20 de ani, prin taxa de autostradă

După alegerea consultantului, Compania Naţională de Autostrăzi va organiza o licitaţie pentru selectarea concesionarului care va finanţa şi executa lucrările.

“Deschiderea ofertelor pentru reactualizarea studiului de fezabilitate a fost amânată încă două săptămâni, nu va fi pe 5 septembrie. Trebuie să răspundem la mai multe solicitări. Lucrările (la Comarnic-Braşov) ar putea demara undeva în 2014. Concesionarul – care poate fi un consorţiu, care să cuprindă şi o bancă – trebuie să vină cu finanţarea, iar banii şi-i va recupera în 20 de ani prin exploatarea autostrăzii, prin taxa pe autostradă”, ne-a explicat Mircea Pop.

Termenul pentru selectarea consultantului, amânat

CNADNR a amânat de trei ori în acest an termenul până la care pot fi depuse ofertele în cadrul licitaţiei pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru Comarnic-Braşov.

Termenul iniţial era 26 iunie, fiind amânat pentru 28 august, apoi pentru 5 septembrie, ca ulterior termenul să mai fie amânat cu încă două săptămâni, după cum ne-a precizat şeful CNADNR.

Amânările au survenit în urma contestanţiilor depuse la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) de către trei case de avocatură: Dragomir şi Asociaţii – societate civilă de avocaţi, Boştină şi Asociaţii SPRL şi respectiv Raţiu & Raţiu – societate civilă de avocaţi.

Acestea au acuzat criteriile prevăzute de CNADNR în documentaţia de atribuire ca fiind “restrictive şi disproporţionate” raportat la scopurile urmărite, solicitând Companiei de autostrăzi eliminarea “prevederilor nelegale” din documentaţia de atribuire.

Viteza de proiectare, 120 km/oră

Pe de altă parte, într-o informare recentă a CNADNR se arată că în documentaţia de atribuire a contractului de servicii de consultanţă pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Bucureşti-Braşov din care face parte tronsonul Comarnic-Braşov se va opera o modificare.

Astfel, în caietul de sarcini în loc de “viteza de proiectare 80-120 km/oră”, va scrie “viteza de proiectare 120 km/oră”. În plus, “prestatorul va realiza, pentru Autostrada Bucureşti-Braşov, sectorul Comarnic-Braşov, un nou Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului şi va obţine un nou Acord de Mediu urmând procedura impusă de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului”.

“Având în vedere că traseul propus trece prin zone cu climă aspră în sezonul rece, se vor elabora studii de specialitate pentru realizarea unor perdele de protecţie împădurite, pe direcţia vânturilor dominante”, se arată în documentaţia de atribuire pentru reactualizarea studiului de fezabilitate.

Victor Ponta: “Trebuie să continuăm autostrada Comarnic – Braşov”

În luna iulie, premierul Victor Ponta a declarat, la recepţia de Ziua Franţei, că trebuie continuate proiectele comune pe care cele două ţări le au, dând drept exemplu lucrările la autostrada Comarnic – Braşov.

“Sunt foarte convins că trebuie continuate proiectele comune pe care le-am închis, nu ştiu de ce. Trebuie să continuăm autostrada Comarnic – Braşov care, din păcate pentru toţi românii, nu este terminată”, a declarat la acea vreme Victor Ponta, citat de Agerpres.

Tronsonul Comarnic-Braşov avea ca termen de finalizare anul 2014. După terminarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani în total 4,8 miliarde de euro. Comarnic-Braşov face parte din autostrada Bucureşti-Braşov (173 km), valoarea estimată a proiectului fiind de 982,85 de milioane de euro (proiectare şi construcţie -4 ani, operare şi întreţinere – 25 de ani. Proiectul iniţial prevedea ca pe cei 58 de km să fie construite 57 de poduri şi 5 pasaje.

Sursa: CNADNR

Nemulţumirile caselor de avocaţi

– Bostină şi Asociaţii au solicitat în primăvară Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) să oblige CNADNR să modifice în documentaţia de atribuire a contractului pentru alegerea consultantului anumite condiţii pe care trebuie să le îndeplinească ofertantul. Astfel, ofertantul trebuie să facă dovada că a prestat în ultimii 5 ani cel puţin un contract de servicii de consultanţă al cărui obiect trebuie să conţină şi atribuirea unui contract de concesiune/Parteneriat Public Privat (inclusiv închiderea financiară aferentă) pentru construcţie nouă şi /sau reabilitare de autostradă, iar valoarea serviciilor prestate, aferente atribuirii (inclusiv inchiderea financiară aferentă) acestui contract de concesiune /PPP să fie de minim 10.000.000 lei fara TVA”, se arată în cerinţele stabilite de CNADNR.

– Solicitarea prezentării unui contract de consultanţă având ca obiect atribuirea unui contract de concesiune/PPP pentru construcţia nouă şi/sau reabilitarea de autostradă este considerată discriminatorie de Dragomir şi Asociaţii.

“Se observă că Autoritatea Contractantă (CNADNR n.r.) a solicitat că team leaderul propus să aibă studii de PPP Specialist. În opinia noastră această cerinţă este restrictivă şi nu poate fi îndeplinită cu uşurinţă de către majoritatea operatorilor economici”, se arată în contestaţia depusă de Dragomir şi Asociaţii. Casa de avocatură cerea CNSC să oblige CNADNR să elimine prevederile nelegale din documentaţia de atribuire şi prelungirea perioadei de depunere a ofertelor.

În luna mai şi Raţiu & Raţiu – societatea civilă de avocaţi a depus o contestaţie la CNSC care vizează în principal aceleaşi aspecte sesizate şi de celelalte două case de avocatură.

CNSC a admis “în parte” contestaţiile formulate de avocaţi

În luna iunie CNSC a admis “în parte” contestaţiile formulate de Boştină şi Asociaţii, Raţiu & Raţiu şi Dragomir şi Asociaţii, în contradictoriu cu CNADNR respectiv criticile cu privire la experienţa similară a ofertanţilor şi a experţilor propuşi de către aceştia în vederea executării viitorului contract referitoare la prezentarea de contract de servicii de consultanţă ale căror obiecte să conţină şi atribuirea unor contract de concesiune/PPP.

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a obligat CNADNR să completeze documentaţia de atribuire astfel încât să fie înlăturat caracterul restictiv al cerinţelor.

La începutul acestui an, Ministerul Transporturilor a anunţat că va revizui studiul de fezabilitate aferent autostrăzii Comarnic-Braşov, proiect abandonat în 2010, iar la începutul lunii mai CNADNR a lansat licitaţia, valoarea estimată a contractului fiind de 23,6 milioane lei, fără TVA, pentru o durată de 20 luni.

Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), a renunţat la contract. Autostrada Comarnic-Braşov ar fi fost primul mare proiect care ar fi fost construit prin PPP. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării.

Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, declara în 2010 pentru Gândul că, pentru că nu au reuşit să facă rost de bani, constructorii străini au încercat să prelungească termene şi să modifice substanţial obligaţiile de plată care-i revin statului român. “N-au insistat să prelungească termene, au venit şi au zis cu voce mică să mai lungim, că n-au de unde să facă rost de bani. Eu le-am spus: dom`ne, ce vreţi voi nu-i posibil, că vine DNA şi facem puşcărie. I-am spus unuia de acolo în franceză celebra expresie «PMP», adică Police – Menottes – Prison (poliţie – cătuşe – puşcărie – n. red.)”, a declarat la acea vreme pentru Gândul ministrul Radu Berceanu.

sursa: Gandul

2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.