Românii vor putea “circula” pe autostrada Bucureşti-Ploieşti (62 km) începând din 30 iunie, acesta fiind noul termen “ferm” anunţat de ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi. Că vor “circula” este un fel de a spune, deoarece va fi destul de dificil pe de-o parte să intri pe “autostradă”, pe de altă parte să ieşi de pe ea. Autorităţile recunosc că “exiturile” nu vor exista în viitorul apropiat. În aceste condiţii, ceea ce ar inaugura Guvernul pe 30 iunie nici nu va putea fi denumit “autostradă”. Căci legea spune clar că avem o autostradă doar atunci când există intrări şi ieşiri speciale, după cum vom arăta în cele ce urmează.

“Ferm”: 30 iunie

“Termenul pentru autostrada Bucureşti – Ploieşti, de la centura Bucureştiului până la centura Ploieştiului este 30 iunie. Ferm. Trebuia să fie acum în mai, nu au fost respectate termenele şi uite aşa ne-am lungit. Nu am crezut că va fi atât de departe, dar 30 iunie este un termen real, în urma analizei pe care au făcut-o cei de la minister”, a declarat Ovidiu Silaghi, potrivit Agerpres.

Momentul inaugurării autostrăzii – investiţie estimată la 450 de milioane de euro – a fost amânat de mai multe ori, în ultimii ani, cel mai recent termen fiind 15 mai 2012, anunţat de fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu şi fostul ministru al Transporturilor Alexandru Nazare.

“Prizonier” pe 62 de km. Definiţia “reevaluată” a autostrăzii

Deşi autostrada este gata în proporţie de 95%, ieşirile nu au fost încă terminate. Astfel că Bucureşti – Ploieşti ar putea deveni autostrada pe care şoferul devine prizonier, având în vedere că pe cei 62 de kilometri nu există nicio ieşire, potrivit stirileprotv.ro. La kilometrul 18, unde ar trebui să fie prima ieşire, în loc de asfalt, este doar noroi. Nu este gata nici punctul de acces de la kilometrul 38.

Fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, ne-a transmis prin consiliera sa că reglementările permit darea în folosinţă a unui tronson de autostradă fără să aibă finalizate ieşirile.

“Au mai fost cazuri şi la Timişoara, şi la Constanţa când s-a dat drumul la circulaţie pe tronsoane noi de autostradă fără ca exiturile să fie finalizate. Acestea au fost finalizate ulterior. În acele zone au fost aplicate restricţii de viteză”, a declarat pentru gândul consiliera lui Alexandru Nazare, fostul ministru al Transporturilor.

Pe de altă parte, standardele de cost promovate de Transporturi prevăd, printre altele, că pe o autostradă, “intrarea şi ieşirea autovehiculelor este permisă numai prin locuri special amenajate denumite noduri rutiere”. Precizarea apare în definiţia termenului de autostradă.

“Prin autostradă se înţelege un drum public de interes naţional, de mare capacitate şi viteză, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, prevăzut cu două căi unidirecţionale separate printr-o zonă mediană, având cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi bandă de staţionare de urgenţă, intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea autovehiculelor fiind permisă numai prin locuri special amenajate denumite noduri rutiere. Posedă dotări speciale pentru siguranţa şi confortul utilizatorilor”, potrivit standardelor de cost în domeniul Transporturilor.

Cu toate acestea, pe viitoarea autostradă Bucureşti-Ploieşti şoferii nu vor găsi, deocamdată, telefoane pentru situaţii de urgenţă şi nici benzinării.

Ce spune Poliţia

La rândul său, comisarul şef al Poliţiei Rutiere, Lucian Diniţă, a evitat un răspuns direct la întrebarea dacă reglementările în vigoare permit darea în folosinţă a unei autostrăzi fără ca exiturile să fie realizate.

“Problema este cine a aprobat. Eu ştiu că va avea două (exituri -n.red.), dintre care una la Moara Vlăsiei. Ştiu că există un standard pentru autostrăzi”, a declarat pentru gândul Lucian Diniţă, comisar şef de poliţie, directorul Direcţiei Rutiere din cadrul IGPR.

Operatorii de transport, despre circulaţia pe autostrada Bucureşti-Ploieşti: “Va fi un calvar”

La rândul său, Augustin Hagiu, reprezentantul Federaţiei Operatorilor Români de Transport, spune că “o autostradă nu poate fi dată în folosinţă, cu termenul de autostradă, decât dacă are aceste exituri către nişte drumuri judeţene”.

În plus, Hagiu consideră că autostrada Bucureşti-Piteşti nu va prelua aglomeraţia de pe DN1, din cauză că intrarea pe autostradă este preconizată să se facă destul de greoi, prin sensuri giratorii, care vor bloca circulaţia.

“Teoria mea este că în continuare maşinile vor ieşi din Bucureşti pe DN1, ca în prezent. Autoturismele ce vor pleca spre munte vinerea, de exemplu, vor prefera să meargă pe DN1 în continuare, nu pe autostrada Bucureşti-Ploieşti. Şi asta pentru că pentru a pleca pe autostradă, şoferii ar trebui să intre pe centura Bucureştiului, în zona podului de la Otopeni, să meargă până la Tunari, acolo să se înghesuie la sensul giratoriu care va fi făcut şi abia ulterior să iasă. Va fi un calvar”, este de părere Hagiu.

Infografic: gândul.info (Corina Vârlan)

Intrarea pe autostradă

Intrarea pe autostradă se va face din şoseaua Petricani sau de pe strada Gherghiţei din Colentina. Drumul traversează apoi calea ferată Bucureşti-Constanţa şi Pipera, până la centura de nord a Capitalei.

“Mergând pe DN1, maşinile vor ajunge pe centura Ploieşti Vest unde se vor întâlni cu traficul comercial în sensul giratoriu care va fi pe centura Ploieşti Vest. Vinerea şi duminica va fi catastrofă în aceste două puncte”, crede reprezentantul Federaţiei Operatorilor Români de Transport.

Hagiu a explicat de ce vehiculele de marfă nu vor fi interesate să meargă pe autostrada Bucureşti-Ploieşti.

“Şoferii de camion nu vor dori să piardă mai mult timp aşteptând să iasă şi să intre pe autostradă în loc să circule pe DN1”, crede Hagiu.

Raportul care va elucida cauzele întârzierilor

Reprezentanţii Ministerului Transporturilor au anunţat recent că au înfiinţat o comisie de audit de la care aşteaptă un raport privind stadiul lucrărilor de construcţie pe Bucureşti-Ploieşti.

“Raportul va oferi date tehnice. Raportul îşi propune să identifice cauzele care au dus la întârzieri în executarea lucrărilor”, au precizat pentru gândul reprezentanţi din Ministerul Transporturilor.

Harta tronsonului Moara Vlăsiei-Ploieşti, din cadrul autostrăzii Bucureşti-Braşov:

Sursa: CNADNR

Din comisia care realizează acest raport fac parte oficiali ai MT, CNADNR, consultanţi, dar şi reprezentanţi ai constructorilor, după cum ne-au precizat reprezentanţi ai MT.

“Am făcut o vizită pe şantierul autostrăzii Bucureşti-Ploieşti şi evident a fost imposibil să o parcurgem cu maşina. Aşa că am decis ca azi să mergem din nou, dar într-o formulă complexă, cu o comisie mixtă formată din reprezentanţi ai CNADNR şi ai ministerului. Aşteptăm ca în termen de o săptămână comisia să finalizeze un raport despre autostradă şi abia apoi putem vorbi de un termen final”, a declarat pe 15 mai, într-o conferinţă de presă, consilierul ministrului Transporturilor, Horaţiu Buzatu.

Buzatu a menţionat că, pe unele porţiuni ale autostrăzii, constructorii nu au început lucrările.

“Nu poate fi vorba de a stabili vreun termen. Sunt porţiuni unde nu s-a dat cu o cazma, unde nu au fost mutate utilităţile şi unde încă nu se ştie situaţia juridică a terenului. Alternează porţiuni utilizabile deja cu porţiuni neutilizabile, ceea ce transformă întreaga autostradă într-un drum neutilizabil. Când vom avea concluziile comisiei, vom putea vorbi de o dată de finalizare”, a spus Buzatu.

Daniela Drăghia a demisionat săptămâna trecută de la conducerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), iar gândul a relatat că între motive se numără existenţa unor diferenţe de opinie privind strategia de investiţii prin fonduri europene pe coridorul IV paneuropean.

Totodată, Buzatu a afirmat recent că după finalizarea analizei de către comisia mixtă MTI va lua o decizie în privinţa penalizărilor pentru întârzierea lucrării.

Cea mai recentă inspecţie oficială la şantierul tronsonului de autostradă Bucureşti-Ploieşti a fost efectuată la finele lunii aprilie de către fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu şi fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare. Cei doi au afirmat atunci că speră ca autostrada să fie finalizată pe 15 mai.

Penalizări pentru întârzieri

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a anunţat, la finele anului trecut, că firmele Euroconstruct Trading 98 şi Pa&Co, care fac parte din consorţiul care construieşte tronsonul Moara Vlăsiei-Ploieşti, în lungime de 42,5 kilometri, parte a autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, vor fi penalizate cu 0,05% pe zi din valoarea contractului, pentru că au depăşit termenul de finalizare a lucrărilor.

Lucrările la Autostrada Bucureşti-Ploieşti sunt împărţite în două sectoare, respectiv Bucureşti-Moara Vlăsiei, unde lucrează consorţiul italian Impressa Pizzarotti/Tirrena Scavi, şi Moara Vlăsiei-Ploieşti, construit de asocierea Spedition UMB/Pa&Co Internaţional/Euroconstruct ’98/Com-Axa.

Autostrada Bucureşti-Ploieşti va avea 62 de kilometri, din care în noiembrie erau finalizaţi 25 kilometri. Valoarea totală a lucrărilor se ridică la 450 milioane euro.

2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.