Costul mediu cu deszăpezirea unui kilometru de autostradă sau drum naţional a crescut în ultimii patru ani de peste patru ori, de la un preţ de 1.180 euro per kilometru în 2009, la 5.370 euro în 2013, reiese din calcule gândul pe baza datelor din sistemul de licitaţii publice. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a estimat că o poate cheltui pentru deszăpezire în iarna din acest an şi iarna viitoare în jur de 172 de milioane de euro.

Curăţarea de zăpadă a autostrăzilor din România a ajuns astfel să fie de aproape cinci ori mai scumpă decât în Finlanda. Ţara nordică are o reţea de autostrăzi şi drumuri naţionale de aproape cinci ori mai mare decât România, respectiv 78.000 de kilometri. Cu toate acestea, costurile cu desăpezirea sunt mult mai mici. Spre exemplu, în 2011, Finlanda a cheltuit 98 de milioane de euro pe deszăpezire, în medie 1.200 de euro pe kilometru. În aceeaşi perioadă, la Bucureşti preţul calculat era de 5.900 de euro pe kilometru.

De asemenea, în Suedia sau Islanda preţul pe kilometru deszăpezit nu trece de 1.400 de euro.

Întrebat de gândul de ce în România, o ţară care nu se confruntă cu fenomene meteorologice similare Finlandei, unde zăpada cade în medie şase luni pe an, şeful CNADNR, Narcis Neaga, susţine că la noi filosofia este alta.” în ţările nordice zăpada şi gheaţa nu sunt îndepărtate integral – nu există noţiunea de „drumuri la negru”, a declarat el pentru gândul. Mai exact, potrivit şefilor CNADNR, în Finlanda zăpada nu se curăţă total de pe drumuri, pe când în România, după deszăpezire, trebuie să se vadă asfaltul.

Mai mult, susţine Neaga, în ţările nordice se foloseşte alt tip de cauciucuri care nu este utilizat în România. “Astfel, sunt luate măsuri de anvelopare obligatorie a autovehiculelor cu cauciucuri speciale (crampoane) care permit circulaţia atât pe zăpadă, cât şi pe zone cu gheaţă, acest tip de anvelope nefiind utilizate în România”, a declarat şeful CNADNR pentru gândul.

Cât a costat deszăpezirea în ultimii cinci ani

Dacă în 2009 firmele care au câştigat licitaţiile organizate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) încasau, în medie, un preţ de 1.180 de euro pe kilometru curăţat de zăpadă, sumele sunt în prezent de patru ori mai mari.

Preţul pentru deszăpezire a fost calculat pe baza valorilor estimate de CNADNR în cadrul procedurilor de atribuire. În calcul a fost luat un număr de aproximativ 16.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri naţionale.

Din cifre reiese că un vârf s-a înregistrat în 2011, când costul a ajuns la 5.900 euro per kilometru deszăpezit.

5.370 de euro, preţul mediu pentru deszăpezirea autostrăzilor şi drumurilor naţionale în 2013

CNADNR a lansat în vara acestui an licitaţii pentru deszăpezirea autostrăzilor şi drumurilor naţionale. Contractele-cadru urmau să fie încheiate pentru o perioadă de 20 de luni. Compania nu a reuşit, deocamdată, să găsească firme care pentru deszăpezirea întregii reţele de drumuri şi autostrăzi.

La multe licitaţii s-a prezentat o singură firmă, la altele nu a fost depusă nici o ofertă, iar compania a anunţat reluarea licitaţiilor, după cum au precizat reprezentanţi ai CNADNR.

Peste 172 de milioane de euro este suma totală pe care Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a estimat că o poate cheltui pentru deszăpezire în iarna din acest an şi iarna viitoare, potrivit calculelor gândul pe baza datelor din sistemul de licitaţii publice.

Între segmentele de autostradă pentru care nu există contracte de deszăpezire se numără A2 Bucureşti-Lehliu, A3 Bucureşti-Ploieşti şi A2-A4 (centura Constanţei).

În prezent, dintr-un total de 52 loturi aferente celor şapte Direcţii Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) nu există acorduri-cadru sau contracte semnate pentru următoarele loturi:

– D.R.D.P. Bucureşti: Lot SDN Bucureşti Nord (procedură anulată, urmează a fi reluată procedura de negociere fără publicare prealabilă anunţ de participare în data de 11 noiembrie 2013), Lot A2 Bucureşti Lehliu (procedura anulată, urmează a fi reluată procedura de negociere fără publicare prealabilă anunţ de participare in data de 11.11.2013), Lot SDN Bucureşti Sud (procedura aflată în evaluare), Lot A3 Bucureşti – Ploieşti (procedura aflată în evaluare), Lot SDN Ploieşti (licitaţie deschisa anulată, procedura reluată prin negociere fără publicare anunţ de participare, data deschiderii ofertei este 13.11.2013);

– D.R.D.P. Craiova: Lot SDN Slatina (procedura de negociere fără publicare prealabilă a anunţ de participare în curs de derulare, deschiderea a avut loc în data de 08.11.2013);

– D.R.D.P. Timişoara: Lot SDN Timiş (procedura de negociere fără publicare anunţ de participare urmează a fi lansată în 11.11.2013); Lot SDN Caransebeş (procedura de negociere fără publicare anunţ de participare se află în evaluare, deschiderea a avut loc în data de 08.11.2013);- D.R.D.P. Cluj: Lot SDN Cluj, Lot SDN Bistriţa Năsăud, Lot SDN Alba, Lot SDN Satu Mare – proceduri contestate dupa atribuire, decizia CNSC din data de 08.11.2013 a dispus reevaluare, urmează să fei lansate proceduri de negociere fără publicare anunţ de participare în data de 11.11.2013;

– D.R.D.P. Braşov: Lot SDN Brasov, Lot SDN Miercurea Ciuc, Lot SDN Sf Gheorghe – proceduri contestate după atribuire, decizia CNSC se aşteaptă, au fost lansate proceduri de negociere fără publicare anunţ de participare, în prezent se află în evaluare;- D.R.D.P. Iaşi: Lot SDN Bacău şi Lot SDN Focşani: procedurile de licitaţie deschisă anulate din lipsa de ofertanţi, au fost demarate proceduri de negociere fără publicare anunţ de participare, la care nu s-au prezentat ofertanţi. Se vor relua procedurile începând cu data de 11.11.2013; Lot SDN Galaţi – procedura de negociere fără publicare anunţ de participare se află în evaluare, deschiderea ofertelor a avut loc în data de 06.11.2013.

– D.R.D.P. Constanţa: Lot A2 – A4 – procedura de licitaţie deschisă anulată din lipsa de ofertanţi, a fost demarată procedura de negociere fără publicare anunţ de participare, la care nu s-au prezentat ofertanţi. Se va relua procedura începând cu data de 11.11.2013; Lot SDN Slobozia – procedura de licitaţie deschisă anulată, demarata procedura de negociere fără publicare anunţ de participare, deschiderea va avea loc in 11.11.2013.

CNADNR nu a precizat care sunt firmele declarate câştigătoare în urma licitaţiilor pentru deszăpezire şi nici valorile finale ale contractelor atribuite.

Utilajele de deszăpezire, plătite şi la staţionare

Pe de altă parte, utilajele de deszăpezire vor fi plătite chiar şi atunci când staţionează, după cum reiese din datele din documentaţia de atribuire consultată de gândul.

“În situaţia în care perioada de staţionare pentru mijloacele de mecanizare staţionate în baze depăşeşte 72 de ore consecutive, plata se va confirma şi efectua numai pentru 8 ore din 24, cu tarif de staţionare”, se arată în modelul de contract de servicii elaborat de CNADNR prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara pentru SDN Caransebeş.

CNADNR va folosi clorura de calciu pentru că are “rezultate superioare”

În caietele de sarcini pentru serviciile de deszăpezire din 2013-2015 apare folosirea clorurii de calciu, în documentaţie fiind explicat avantajul utilizării ei.

„Pe plan mondial clorura de calciu este frecvent folosită pentru dezgheţarea şoselelor, parcărilor, trotuarelor deoarece în contact cu apa produce o reacţie exotermă şi rezultatele obţinute sunt superioare comparativ cu celelalte săruri folosite pentru dezgheţ. Căldura degajată este utilizată pentru a usca suprafeţele umede sau pentru a topi zăpada şi gheaţa. Rezultatele sunt vizibile după 15-30 minute”, se arată în domentaţia de licitaţie.

CNADNR explică, în caietul de sarcini pentru DRDP Iaşi, de exemplu, că efectele tratării diferitelor suprafeţe cu clorură de calciu sunt două: „suprafeţele acoperite cu polei se umezesc şi se dezgheaţă şi suprafeţele acoperite cu gheaţă şi zăpadă bătătorită se umezesc, se perforează, iar sub acţiunea traficului se produce fisurarea stratului de gheaţă”.

Rezultate obţinute: „îmbunătăţirea condiţiilor de frânare a autovehiculelor şi înlăturarea pericolului de derapare”, se arată în caietul de sarcini pentru licitaţia aferentă serviciilor de deszăpezire DRDP Iaşi.

Într-o precizare a CNADNR se arată că pe reţeaua de drumuri naţionale şi autostrăzi se va acţiona pentru prevenirea şi combaterea poleiului şi înzăpezirii numai cu materiale chimice, urmând ca drumarii să intervină “cu sare la temperatura de până la minus 7 grade Celsius, iar la temperaturi mai scăzute cu clorură de calciu”.

CNADNR preconizează că se va aproviziona, pentru această iarnă, cu 300.000 de tone de sare, 100.000 tone nisip şi 8.092 tone clorură de calciu.

Valoarea estimată a acordurilor-cadru pentru deszăpezire, fără TVA, pentru perioada 2013-2015:

DRDP Iaşi – Valoare estimată 109.013.793 lei

DRDP Constanţa – Valoare estimată 104.981.797 lei

DRDP Craiova – Valoarea estimată 61.921.801 lei

DRDP Braşov – Valoarea estimată 95.927.074 lei

DRDP Cluj – Valoare estimată 106.180.770 lei.

DRDP Bucureşti -Valoare estimată 148.544.136 lei

DRDP Timişoara – Valoare estimată 138.871.994 lei.

Valoarea totală estimată a acordurilor-cadru pe care CNADNR intenţionează să le încheie pentru servicii de deszăpezire pentru 2013-2015 însumează 765.441.365 lei, echivalentul a peste 172 milioane euro, după cum reiese din datele de pe sistemul de licitaţii. Adică 382 milioane de lei (86 milioane euro ) pentru această iarnă.

În urma licitaţiilor deschise organizate de CNADNR, suma finală totală poate scădea. Acordurile-cadru au ca termen o durată de 20 de luni, conform anunţurilor de licitaţie.

De ce deszăpezirea ne costă de 5 ori mai mult decât în Finlanda: “Nu există noţiunea de drumuri la negru”

La întrebarea de ce deszăpezirea unui kilometru de autostradă sau de drum naţional în România a costat mai mult, în anii trecuţi, comparativ cu unele ţări nordice, răspunsul primit de gândul de la CNADNR arată că „în ţările nordice zăpada şi gheaţa nu sunt îndepărtate integral – nu există noţiunea de „drumuri la negru”.

“Astfel, sunt luate măsuri de anvelopare obligatorie a autovehiculelor cu cauciucuri speciale (crampoane) care permit circulaţia atât pe zăpadă, cât şi pe zone cu gheaţă, acest tip de anvelope nefiind utilizate în România”, se arată în răspunsul primit de gândul de la CNADNR şi care poartă semnătura directorului general al CNADNR, Narcis Neaga.

Gândul a scris anul trecut că în România deszăpezirea unui kilometru de autostradă este de cinci ori mai scump decât în Finlanda, de exemplu. Costul per kilometru deszăpezit variază între 1.000 de euro (Finlanda) şi 4.000 de euro (Norvegia), potrivit Ştirilor ProTV.

Mai jos, câteva exemple:

România – 5.370 euro pe km

Norvegia (Troms) – 4.000 euro pe km

Suedia (Norr) – 1.400 euro pe km

Islanda – 1.200 euro pe km

Finlanda (Lapland) – 1.200 euro pe km.

Sursa: www.gandul.info– 18.11.2013

2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.