Romania nu are  firmele si tehnologia necesare pentru realizarea autostrazilor din beton.

Solutia este larg utilizata in Austria, SUA sau Germania, iar declaratiile facute zilele trecute de catre ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, potrivit carora nu se recomanda construirea autostrazilor din beton in Romania, au stirnit protestul patronatelor din industria cimentului. Acestea spun ca regreta declaratiile ministrului si ca, incontestabil, betonul este mai rezistent decit asfaltul. Nu in ultimul rind, patronatele il invita, pe banii lor, pe ministru in Austria, pentru a vedea „la fata locului, care este realitatea“. Oricum, Radu Berceanu a anuntat ca va face o vizita de documentare pe aceasta tema in Austria sau in Franta, impreuna cu directorul general al Companiei de Autostrazi si Drumuri Nationale, Dorina Tiron.

Cimentul, sub monopol

„La ciment am avut o idee «stralucitoare» de privatizare asemanatoare cu cea din turism. A fost o privatizare trista si acum avem niste probleme cu cimentul in Romania. Astfel, cimentul alb adus din Turcia este cu 30% mai ieftin decit cel vindut de fabrica Holcim de la Turda, caci sint singurii producatori“, spune Berceanu. Este si problema calitatii executiei. „Daca mergeti pe autostrada A2 catre Constanta, realizata cu beton, va veti simti ca in tren, din cauza hurducaielilor“, spune ministrul Berceanu. Pentru a se edifica totusi, deoarece „nu se pricepe din punct de vedere tehnic“, ministrul Berceanu promite ca va efectua vizite de informare in Austria si in Franta, „dar nu la producatorii de ciment, ci la companiile care construiesc autostrazi“.

Asfalt sau beton?

Alegerea uneia sau alteia dintre solutii are, fiecare, propriile avantaje si dezavantaje si fiecare merita analizata, spun specialistii din cadrul CNADNR si consultantii. Concluzia acestora este ca, date fiind capacitatea tehnologica mica a firmelor romanesti, capacitatea insuficienta de expertiza, tehnologia usoara de intretinere a asfaltului, nu se recomanda folosirea betonului la soselele noastre. Aceasta chiar daca in tari precum SUA sau Austria betonul este folosit pe scara larga.

„Autostrazile din beton sint mai rezistente, au o durata normala de viata de 25-30 de ani, fata de 10-15 ani cele din asfalt. Totusi, intretinerea si repararea acestora (desi mai frecventa – n.red.) sint mai pretentioase“, spune Mihai Iuga, director tehnic al CNADNR. Acesta adauga ca intarirea betonului la reparatii dureaza o luna, fapt care face dificila inlocuirea dalelor din beton. Din cauza diferentelor mari de temperatura vara-iarna in Romania, stratul de beton nu este recomandat sa fie turnat continuu, ci in dale, pentru a ramine rosturi de dilatatie. Progresele tehnologice inregistrate recent permit totusi o circulatie lina a autovehiculelor, nu ca pe autostrada Bucuresti-Constanta. „Turnarea presupune armarea betonului si SUA sint una dintre putinele tari care folosesc cu usurinta aceasta tehnologie ce presupune o adevarata uzina“, spune Mihai Iuga. „Tehnic, nu refuzam solutia. Cele doua solutii difera la pret cu cel mult zece la suta“ (betonul mai scump – n.red.), spune Iuga.

Realizarea autostrazii din beton ridica si o alta problema, cea a organizarii santierului, operatie dificila pentru constructorii romani. „Folosirea betonului ar presupune alimentarea continua, fara intreruperi a santierului, deoarece una este sa se intareasca asfaltul, alta daca se intareste betonul. Orice blocaj de trafic, spre exemplu, ar putea astfel cauza probleme“, spune seful unei firme de consultanta in domeniul drumurilor.

Firmele romanesti nu mai stiu sa toarne beton

Nu sintem pregatiti pentru folosirea betonului, din punct de vedere tehnic si al utilajelor necesare.

Deoarece intretinerea unei autostrazi din beton este mult mai putin costisitoare decit cea a uneia din asfalt, un consultant din domeniul drumurilor declara ca „avantajele si dezavantajele trebuie judecate in functie de costurile implicate“.

Cit priveste firmele care ar putea realiza autostrazile din beton, acestea sint doar cele straine, deoarece cele autohtone nu dispun de tehnologia necesara. Pina in 1990, mai multe drumuri nationale, printre care Pitesti-Craiova si Dej-Suceava, au fost realizate totusi de firmele romanesti de la acea vreme. Acestea au fost desfiintate intre timp.

Bursa de studii pentru Berceanu

Patronatele se declara dezamagite de declaratiile lui Radu Berceanu. Spre deosebire de predecesorul sau, Gheorghe Dobre, actualul ministru respinge, fara a avea informatii, discutiile cu patronatul din industria cimentului – CIROM. Organizatia adauga ca doreste doar o analiza responsabila a celor doua solutii. „Regretam ca, inainte de a accepta o intilnire cu CIROM si cu producatorii de ciment, pentru a discuta deschis pe baza de documente si cifre, fara sa aiba toate informatiile necesare, face astfel de afirmatii“, spune Mihai Rohan, seful patronatelor CIROM.

Jumatate din autostrazile austriece sint din beton

Potrivit organizatiei, „in Austria si in Cehia aproximativ 50% din autostrazi si drumurile expres (cu precadere cele construite in ultimii cinci ani) sint construite in solutia de beton“, iar pentru „soseaua de centura a Budapestei, inaugurata in august 2005, a fost aleasa solutia in beton de ciment, deoarece aceasta solutie era cu 25% mai ieftina decit solutia in asfalt“. Referitor la „problemele de confort inregistrate pe sectiunea din beton pe autostrada Bucuresti-Constanta, trebuie mentionat faptul ca in acest caz este vorba despre un tronson experimental facut cu tehnologii invechite“.

In concluzie, „CIROM il invita pe domnul Berceanu si pe responsabilii din cadrul CNADNR, pe cheltuiala patronatului, in tarile vecine pentru «a vedea» la fata locului care este realitatea“.

Doru Cireasa (http://www.autostrada-transilvania.ro/articole/cotid/art36.htm)

2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.