Skip to content


Vom avea AUTOSTRADĂ până la TURCI

PrintFriendly

Ar trebui să fim recunoscători bulgarilor. Asta pentru că vecinii noștri tocmai au anunțat că au început să caute parteneriate public-private pentru construcția autostrăzii care să lege Ruse de Istanbul.

Autostrada Ruse-Veliko Tarnovo-Svilengrad-Istanbul face parte din Coridoul 9 și va asigura o conexiune mai rapidă dintre podul peste Dunăre de la Ruse  și Strâmtoarea Bosfor.

Cei 300 de km de drum vor fi realizați cel mai probabil de investitori chinezi sau companii din Qatar și Oman, scrie novinite.com.

Ministrul Transporturilor din Bulgaria a declarat că odată ce va fi gata, autostrada va fi taxată cu până la 7 euro.

Bulgarii lucrează și la autostrada Marița

Bulgarii au semnat împreună cu oficiali ai Comisiei Europene un contract de finanțare al autostrăzii Marița, care face parte din coridul pan-european X.

Acest coridor va face legătura dintre Europa Centrală și de Est cu sudul și estul Asiei.

Costurile de construcție ale autostrăzii Marița se ridică la suma de 204 milioane de euro, 80% fiind acoperită de bani europeni, adică 163 de milioane de euro.

Autostrada are o lungime de 66 de km și cuprinde două loturi: Lotul 1 face legătura dintre Orizovo și Dimitrovgrad (31,4 km), iar Lotul 2 leagă Dimitrovgrad cu localitatea Harmanli, apropiată de granița cu Turcia.

Publicat in drumurile altora.


Incredibil: un kilometru de autostrada in Romania poate sa coste si 3,5 mil. euro, dupa ce am platit 20 de mil. euro pe kilometru americanilor de la Bechtel

PrintFriendly

Cea mai ieftină autostradă construită în ultimii ani în România este Timişoara-Arad, unde costul pe kilometru se ridică la circa 3,5 milioane de euro, potrivit unei analize a ZF pe baza informaţiilor furnizate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). În medie însă, cei 434 de kilometri de autostrăzi aflaţi în prezent în construcţie în România costă circa 6 milioane de euro, adică aproape cât indică maximul standardelor de cost impuse de Ministerul Transporturilor pentru autostrăzi la munte.

Un exemplu precum autostrada Timişoara-Arad ilustrează de fapt că şoselele din România se pot construi şi cu costuri mai mici decât cele cu care eram obişnuiţi anterior, dar şi că se puteau face economii în cazul unora dintre tronsoanele atribuite în ultimii ani.

CNADNR, instituţia care primeşte an de an cei mai mulţi bani alocaţi Ministerului Transporturilor, a avut în perioada 2006- 2011 bugete cumulate de peste 10 miliarde de euro şi a finalizat în acelaşi interval circa 150 de kilometri de autostrăzi Cele mai scumpe autostrăzi ce se construiesc în prezent în România sunt Suplacu de Barcău-Borş, realizată de americanii de la Bechtel, unde fiecare din cei 64 de kilometri ai tronsonului costă circa 8,2 milioane de euro, precum şi autostrada Bucureşti-Moara Vlăsiei, unde italienii de la Pizzarotti şi Tirrena Scavi construiesc fiecare din cei 19,5 kilometri ai secţiunii tot pentru 8,2 milioane de euro.

Deşi standardele de cost publicate de Ministerul Transporturilor stabilesc ca un kilometru să nu coste mai mult de 3,8 milioane de euro la câmpie, 4,9 milioane de euro la deal şi 6,1 milioane de euro la munte, unele autostrăzi la câmpie costă mai mult decât cele la deal. Spre exemplu, Bucureşti-Moara Vlăsiei are un cost de 8,2 kilometri, în condiţiile în care se construieşte în zonă de câmpie, în timp ce autostrada Lugoj-Deva, lot 1, situată în zonă de deal, costă 5,8 milioane de euro pe kilometru. Care este explicaţia diferenţelor de preţ? “Trebuie luate în considerare şi aspectele tehnice precum natura terenului de fundare, care creează în zona de câmpie necesitatea stabilizării şi consolidării solului, de aici rezultând costuri ridicate cu fundaţia autostrăzii faţă de zonele de podiş, unde aceasta există natural”, a declarat Florin Popa, managing partner al companiei de consultanţă în construcţii Vitalis Consulting.

După mulţi ani în care autostrăzile din România ajunseseră să coste chiar şi 20 de milioane de euro, România construieşte în sfârşit autostrăzi la un preţ mai mic. Una dintre explicaţiile pentru costurile mai mici ar putea fi faptul că majoritatea tronsoanelor aflate în construcţie în prezent sunt realizate pe bani europeni, astfel că sunt mai atent monitorizate atât din punct de vedere al calităţii, cât şi al respectării termenelor de finalizare şi al costurilor.

Autostrada “de aur”: 23 mil. euro/kilometru

România a construit 54 de kilometri din autostrada Transilvania cu 1,25 miliarde de euro, adică un cost de circa 23 de milioane de euro pe kilometru, potrivit informaţiilor ZF.

Publicat in drumurile altora, drumurile noastre.


“Autostrada suspendata” il costa 800 de euro pe fiecare bucurestean

PrintFriendly

PDL Bucuresti e ferm: nu va sprijini niciodata proiectul “autostrazii suspendate”, lansat de primarul Sorin Oprescu. Deputatul Stefan Pirpiliu l-a acuzat pe edilul-sef ca incearca sa promoveze o lucrare de infrastructura de mari dimensiuni, fara dezbatere publica si la un cost nejustificat.

“Are nevoie de un proiect de infrastructurura de care sa-si lege numele – sa spuna, eventual, cineva pe o placa Inceput de Oprescu”, a declarat duminica, intr-o conferinta de presa, presedintele PDL sector 5 Stefan Pirpiliu. Liderul democrat liberal e de parere ca acest proiect, care a fost modificat “din ratiuni electorale”, este mai costisitor decat 10 autostrazi si ii indatoreaza pe bucuresteni multi ani de acum incolo.

“Bucurestenii trebuie sa inteleaga magnitudinea unei asemenea decizii. E o decizie care il costa pe fiecare bucurestean aproape 800 de euro si nu poate fi luata peste noapte doar pentru ca Sorin Oprescu vrea sa fie reales. Un proiect de 1,6 miliarde de euro trebuie sa stea in dezbatere publica, sa-si spuna toti parerea despre el”, a continuat Pirpiliu. Acesta spune ca pentru inchiderea inelului median de circulatie, ratiune pentru care a fost propus acest proiect, ar exista o solutie mai buna si mai putin costisitoare.

“Varianta cuprinsa in masterplanul Capitalei presupune realizarea strapungerilor Bd. Nicolae Grigorescu – Sos. Oltenitei, Alexandru Anghel – Sos. Alexandriei – str. Brasov si a supralargirii strazilor Turnu Magurele, Luica si Fabrica de Glucoza. Aceasta varianta, mai ieftina si mai eficienta, ar face ca bucurestenii care vor sa se deplaseze dintr-un cartier in celalalt sa poata evita centrul orasului”, se arata intr-un comunicat remis redactiei.

Publicat in drumurile noastre.


Se relanseaza proiectul autostrazii Comarnic-Brasov

PrintFriendly

Ministerul Transporturilor si Infrastructurii va publica in martie anuntul de intentie pentru revizuirea studiului de fezabilitate a autostrazii Comarnic-Brasov, proiect pentru care se prevazusera inceperea lucrarilor inca din 2009.

Proiectul autostrazii Bucuresti – Brasov care urma sa includa si segmentul de aproape 60 de kilometri de la Comarnic la Brasov este discutat de autoritati inca de la inceputul anilor 2000.

Lipsa de finantare a intarziat lucrarile an de an, desi termenul de finalizare a intregii autostrazii fusese preconizat pentru 2013. Abia in 2008 a fost dat ordinul de incepere a lucrarilor pentru segmentul de autostrada de la Bucuresti la Ploiesti, iar pentru Comarnic-Brasov nici in prezent nu este realizat vreun metru de drum. Proiectul de dezvoltare al autostrazii prevedea initial patru tronsoane de lucru pe o lungime de aproximativ 164 kilometri, distanta care ar putea fi parcursa cu automobilul in doar o ora si jumatate. In 2012, lucrarile sunt in stadiu avansat doar pe tronsonul Bucuresti-Ploiesti (urmand sa fie deschis partial traficului din aceast an), pentru Ploiesti-Comarnic inca se studiaza rentabilitatea proiectului, iar Comarnic-Brasov urmeaza sa fie relansat in acest an. Parteneriat public-privat pentru management de proiect.

Aflat intr-o vizita in Marea Britanie, ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, a participat la un eveniment pe tema parteneriatului public-privat (PPP) organizat de Trezoreria Marii Britanii.

“Am discutat despre cresterea capacitatii administrative de gestionare a proiectelor in PPP ca sa putem manageria aceste proiecte. In acest sens, am infiintat la nivelul ministerului un comitet de PPP, iar membrii sai vor primi asistenta la realizarea proiectelor. Trebuie spus ca Marea Britanie este lider in proiecte de PPP si acorda asistenta pentru astfel de proiecte in peste 40 de tari”, a declarat Alexandru Nazare, potrivit agentiei Mediafax.

Ministrul Transporturilor a discutat despre modalitatea prin care Romania poate primi asistenta si din partea Bancii Europene de Investitii, care are o divizie specializata pentru proiecte PPP.

Statul a mai incercat de doua ori sa construiasca autostrada Comarnic-Brasov, ultima tentativa avand loc in 2010, cand castigatorul licitatiei, asocierea Vinci (Franta)-Aktor (Grecia), a renuntat la contract. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anuntat ca a anulat contractul de constructie a autostrazii pentru ca statul roman nu a acceptat anumite clauze, situatie care a facut imposibila asigurarea finantarii.

Publicat in drumurile noastre.


Ce autostrazi ar trebui sa mareasca in 2012 lungimea retelei nationale cu 50%

PrintFriendly

Ministerul Transporturilor promite deschiderea a 200 de kilometri de autostrada in acest an. La finele lui 2012 lungimea retelei de autostrazi poate ajunge astfel la aproape 600 de kilometri.

Actualul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, a preluat de la predecesorul sau, Anca Boagiu, promisiunea deschiderii in 2012 a 200 de kilometri de autostrada. Jumatate din acestia sunt de fapt tronsoane ce trebuiau deschise de anul trecut sau care au fost realizate partial. Cealalta jumatate sunt kilometrii ce ar trebui deschisi anul viitor si care Ministerul Transporturilor spera ca e posibil sa fie inaugurati in acest an.

Unul dintre tronsoanele ce au sanse maxime de deschidere anul viitor este centura la profil de autostrada a Aradului, in lungime de 12,5 kilometri. Aceasta este continuarea tronsonului Arad – Timisoara si a fost deschisa pe jumatate in luna decembrie 2011, respectiv pe cate o banda de circulatie pe fiecare sens. Intarzierea in cazul acestui proiect este de aproximativ un an. Constructor este asocierea FCC Construccion/ PORR Technobau.

Un alt proiect cu intarzieri ce trebuia terminat acum cativa ani (vara lui 2010) este autostrada Bucuresti – Ploiesti care este in lucru la regii asfaltului Umbrarescu-Casuneanu si Besciu, precum si la firmele italiene Pizzarotti si Tirrena Scavi. Ea va fi predata de asemenea cu intirziere, cel mai probabil in 2012. Tronsonul ce porneste din centura Bucuresti pana la Ploiesti are o lungime de aproximativ 55 de kilometri si urmeaza sa fie inaugurat cel mai tarziu in a doua parte a anului.

Tot in 2012 se spera ca vor fi incheiate lucrarile si la autostrada Soarelui. Dupa cum promite Ministerul Transporturilor, in vara se vor finaliza atat cei 17 kilometri ramasi intre Medgidia si vecinatatea localitatii Murfatlar, cat si cei 11 km din centura Constanta, mai exact portiunea dintre intersectia autostrazii cu DN 3 si localitatea Ovidiu, la nord de Constanta. Pana la finele anului ar fi trebuit sa fie terminate si ambele sensuri din tronsonul Cernavoda – Medgidia, cu o lungime de 20,5 km, relicitat anul trecut. Inaugurarea acestuia ar putea avea loc insa, potrivit ultimelor semnale, in prima parte a anului viitor.

Ultimul tronson Bechtel, deschis in 2012

Acestor segmente li se vor adauga cele ce urmau sa fie predate potrivit contractelor anul viitor, dar in cazul carora exista posibilitatea devansarii termenelor. Cel mai lung tronson din aceasta categorie este Suplacu de Barcau – Bors, de 64 de km, parte a Autostrazii Transilvania, ce urma sa fie construita de Bechtel. Americanii ar trebui sa termine tronsonul in 2013, insa fostul ministru al Transporturilor a mentionat posibilitatea ca aceasta sa se intample in noiembrie 2012.

Publicat in drumurile noastre.


Ce țară a construit 11.000 km de autostradă într-un an?

PrintFriendly

Vă imaginați că există o țară care nu se mai bucură foarte mult când inaugurează o autostradă? Și asta nu pentru că locuitorilor nu le-ar face plăcere că au autostradă nouă, dar pur și simplu inaugurările sunt foarte dese. Cât de dese? În fiecare săptămână se deschide cel puțin o autostradă.

În anul 2011, China a adăugat nu mai puțin de 11.000 de km de autostradă rețelei pe care o are. În total, chinezii au dat în folosință pana in anul trecut 74.000 de km de drumuri, șosele și autostrăzi și au făcut lucrări de reabilitare pe alți 190.000 de km.

Astfel, de la 1 ianuarie 2012, China se poate lăuda cu o rețea care numără nu mai puțin de 85.000 de km de autostradă. Toată această rețea uriașă a fost construită în mai puțin de 30 de ani. Mai precis, construcția primei autostrăzi din China a avut loc în anul 1984. De atunci și până acum, accesul pe autostrada care leagă Shanghai de districtul Jiading a fost cu plată, însă de la începutul acestui an, accesul pe autostrada care are doar 18 km a devenit gratuit. Construcția acesteia a costat 36 de milioane de dolari, conform agenției de presă Xinhua.

În anul 2011, investițiile totale în autostrăzi și infrastructura civilă aviatică a fost de 1,49 de mii de miliarde de yuani.

Autostrăzi spre nicăieri

“Nu există țară ca a noastră care să construiască autostrăzi de la o localitate la alta și care să distrugă pașii firești ai dezvoltării unui sistem de transport”, spunea la finalul anului trecut Lu Dadao, un expert chinez în rețele de transport, care adăuga că “prea multe autostrăzi au complicat sistemele socio-economice”.

“Multe dintre noile autostrăzi au un trafic mult sub așteptări dar costurile de întreținere sunt foarte mari”, spune Yan Ji, director de investiții la HSBC Jintrust Fund Management Co, fapt ce se vede și din imaginile de mai sus.

China nu este doar țara care a făcut prea multe autostrăzi. Este și țara care își tot alimentează bula imobiliară construind clădiri masive pe o piață imobiliară care dă semne de oboseală.

Publicat in drumurile altora.


SURPRINZĂTOR: De ce n-a făcut Ceaușescu autostrăzi

PrintFriendly

Știm că Ceaușescu pusese pe harta României nu mai puțin de 3.000 de km de autostradă din care nu a făcut decât 113 km (din care 96 de kilometri pe A1 între București și Pitești și 17 km pe A2, de la Fetești la Cernavodă). Care a fost motivul pentru care nici Ceaușescu nu a făcut în 20 de ani aproape mai nimic?

Conform unui raport al Iptana SA, cei care s-au ocupat de realizarea studiilor pentru autostradă, planul lui Ceaușescu nu era să dea banii pe autostrăzi pe care să nu circule nimeni.

Rețeaua de autostrăzi “urma să se execute pe măsura necesităților reieșite din studiile de trafic aduse la zi pe baza recensămintelor ce urmau să se efectueze la fiecare 5 ani”, se arată în raportul Iptana. Mai precis, Ceaușescu nu voia să dea bani pentru autostrăzi inutile și avea în permanență de studii care să arate necesitatea unui tronson sau altul.

Altfel spus, Ceaușescu făcea un recensământ și în urma lui stabilea care este prioritatea pentru construcția de autostrăzi. Apoi, după 5 ani, făcea un alt recensământ și stabilea dacă și unde să mai construiască.

Publicat in drumurile noastre.


Suprafete traficabile hidroizolate si protejate folosind Radcon Formula #7

PrintFriendly
SUPRAFETE TRAFICABILE

0:00
Referitor la relevanta acestora… acesta este aeroportul din Pittsburg si aici am aplicat continuu 86000 mp in timp de 72 de ore sub lumina reflectoarelor pentru a putea redeschide pista cat mai curand ceea ce era critic si ceea ce aratam acum aici este ca am folosit pulverizatoare late si camioane de udare pentru a putea trata cei 86000 mp in timp de 72 de ore si daca inmultim acestea cu numarul de pulverizatoare vedem ca viteza de aplicare a fost foarte mare. Pentru dumneavoastra o problema interesanta a fost problema degradarii pistei datorita fenomenului de inghet/dezghet ceea ce facea ca nisipul sa patrunda in motoarele cu reactie. Aici am realizat tratamentul atat in scopul prevenirii efectelor generate de fenomenul de inghet/dezghet cat si pentru a consolida betonul.

0:58
Va prezint aici o alta lucrare: o sosea suspendata din Taipei. Aceasta este de fapt un segment dintr-un contract avand 64000 mp. Relevanta acestui proiect o reprezinta faptul ca Radcon nu manifesta efecte negative atunci cand se aplica asfalt peste el, nici nu se pierde aderenta si nu se obtine nici o micsorare a performantei, ceea ce este in mod evident foarte important in domeniul constructiilor si al repararilor de sosele.

1:29
Acum dearece am intrat in domeniul repararilor, ceea ce privim acum este o lucrare efectuata in 1999 folosind Radcon #7. Avem aici o pasarela care, dupa aproape 50 de ani de folosire, prezinta urme de rugina de dedesubt iar situatia aceasta arata ca ca ceva trebuia facut iar Radcon a fost solutia aleasa.

1:52
Ceea ce vedem aici este produsul aplicat iar aplicatorii au udat produsul si apoi curata suprafata pentr a se asigura ca nu mai sunt resturi pe suprafata ceea ce ar putea sa cauzeze slippage au ramas pe suprafata. Ceea ce se va intampla dupa ce acestia au plecat este faptul ca, chiar inainte de a doua si a treia udare traficul poate fi reluat pe autostrada iar camionul de apa va putea circula prin trafic iar timpul economisit in acest tip de sistem este absolut fenomenal acolo unde exista suprafete cu trafic foarte mare.

2:32
Si, bineinteles, continuam sa efectuam lucrari pentru zonele de autostrazi din Hong Kong. Acesta este segmentul KL11A despre care cred ca a fost terminat prin 1997.

2:44
Acum, ceea ce va arat aici sunt doar cateva poduri mai semnificative. In Norvegia am tratat de fapt aproape toate podurile rutiere si noi nu doar micsoram costurile de impermeabilizare dar mai economisim si costurile tehnologice si livram si mai repede constructia. Ceea ce vreau sa spun este ca sistemul obisnuit trebuie sa inlocuiasca membrana, apoi sa construiasca placa corespunzatoare de protectie ranforsata, apoi se pune lestul si abia apoi rouse.

3:17
Deoarece Radcon intareste betonul pana la echivalentul granitului si nu poate fi deteriorat la suprafata, nevoia unui strat de protectie este complet eliminata. Deci ajuta in ceea ce priveste costul de constructie, face ca proiectul de constructie sa avanseze mult mai rapid si permite ca o suprastructura mai mare sa poata fi construita pe o structura mai mare peste placa actuala.

3:36
Si bineinteles, in cadrul suprafetelor traficabile, sunt prezente docurile si cheiurile. Evident traficul intens si situatia ideala pentru noi cu mari costuri pentri beton si cel mai adesea mediu cu apa sarata.

3:53
Si, bineinteles, in Australia mai ales am facut majoritatea cheiurilor portuare si care este de fapt un chei portuar avand o placa dintr-un amestec de beton ce se preteaza a se folosi cu usurinta cu tehnologia Radcon Formula #7.

4:12
Stim ca zaharul ataca puternic betonul. Aici vedeti cheiul pentru zahar Gladstone care a ajuns in situatia in care repararea cu Radcon a fost materialul recomandat a fi folosit.

4:30
Iata aici o lucrare interesanta. Este o suprafata circulabila. Are marimea a doua terenuri de fotbal. Avem 50000 mp de acoperis unde Radcon a tratat si dpdv ingineresc vedeti ca am obtinut o singura imbinare de control si asta este.

4:45
Acum va arat, din nefericire, o parcare auto care nu va fi niciodata utilizata. Acea cladire avea atat de mari probleme de integritate structurala ca tot traficul de pe acoperis a fost inchis. Ceea ce va arat de fapt aici sunt cateva monede mari care pot intra in crapaturi pentru a va arata tipul de crapaturi pentru care Radcon se potriveste si pe care le poate etansa pe toata durata de viata a cladirii.

5:11
Ceea ce s-a facut de fapt aici a fost o confirmare ca Radcon este nu doar un etansant ci ca, de fapt, indeplineste toate specificatiile pentru membrane. Ceea ce vedem aici este o locatie ce a fost tratata pe litoralul din partea de nord a orasului Sydney. avea aproximativ o mie de crapaturi de aprox 1-1.2 mm si vedeti aici cum specialistii de la Universitate au venit la opt ani dupa tratament, au facut o inundare a suprafetei si au dovedit astfel doua lucruri: primul, ca nu patrunde apa deloc apoi, cel mai important, ca Radcon chiar pe suprafata, pe fisuri si de fapt nu mai intra apa prin fisuri.

5:58
Fara indoiala stiti de problemele inerente ale membranelor aplicate pe suprafetele circulabile. Hong Kong are un climat foarte umed si ritmul de aparitie a constructiilor noi este foarte mare. Au fost frecvent situatii in care s-a construit o parcare auto, s-au aplicat membrane, umezeala s-a mentinut dearece n-a avut timp suficient sa se usuce si rezultatul previzibil a fost deteriorarea sa in foarte scurt timp.

6:25
Ce vedeti aici este un alt proiect unde s-a aplicat Radcon. Este Kapala Mall din Jakarta. Acesta a fost un centru de shopping cu o parcare auto de 20000 mp. Acolo se utiliza un sistem traditional cu o membrana cu o sapa circulabila si aici vedeti unul din reprezentantii nostri recurgand la daltuirea a 20000 mp de placa ranforsata de 75 pentru a curata suprafata pentru a aplica Radcon. Din nefericire doar Radcon singur ar fi salvat placa si ar fi reprezentat o abordare foarte eficienta dpdv al costurilor. Dar spun din nou, din nefericire, doar activitatile de daltuire si de indepartare a molozului au fost mult mai costisitoare decat doar aplicarea de Radcon.

7:16 Acum sa recapitulam performantele Radcon pentru suprafetele circulabile:

7:19 – Nu mai este necesar nici un alt strat suplimentar de protectie. Se obtin deci mari economii de bani asa cum am explicat din mai multe puncte de vedere.

7:27 – Extrem de rapid de aplicat.

7:30 – Foarte eficient de aplicat in aceste situatii. Bineinteles ca cel mai important pentru suprafetele circulabile: nu se pierde deloc rezistenta la alunecare atat fata de piele cat si fata de cauciuc, in conditii umede sau uscate.

7:42 – Bineinteles, pentru constructorii de sosele, cel mai important, nu se pierde aderenta asfaltului fata de beton.

7:49 – In climatele reci se reuseste micsorarea puternica a deteriorarilor datorate fenomenului de inghet/dezghet, natural pentru betoane in acele zone.

7:56 – Se previne complet posibilitatea ca sarurile de dezghet sa ajunga la ranforsarile de fier

8:01 – si, ca intotdeauna, o durata nelimitata de viata.

TRAFICABLE AREAS

0:00
Now the relevance of this one actually… this is Pittsburg airport and here we’re doing 86000 sqm in 72 hours of application working under flood lights around the clock to get the runway back open was obviously critical and what we’re really showing here is the use of wide sprayers and watering trucks we can achieve 86.000 sqm in 72 hours and we can multiply that by the number of sprayers so speed of application is very fast and for our viewers interesting job is a problem of freeze/thaw degradation of the runway which was allowing sand to come up into the jet engines and here what we’re doing is a treatment to prevent freeze/thaw damage and to consolidate the concrete.

0:58
Again we’re now moving on to the Taipei Freeway area. This was actually a contract segment that represented 64000 sqms. Again the relevance to this is reminding us that Radcon has no deteriorous effect when hard ashville was put over the product and there was no loss of adhesion and there’ll be no loss of performance, obviously very important in the highway segments.

1:29
Now cause we do get into remedial repairs what we’re looking here now is a job that was done in 1999 using Radcon #7. We have an overpass here that after about 50 years of use was actually showing rust staining from the underneath and the degree of this stage was that really something had to be done and Radcon was the chosen solution.

1:52
We’re actually seeing here that the product has its first application and the applicators have watered the product and they’re brushing the surface to ensure that no surface silicates which could cause slippage remained on the surface. What will happen after they’ve now moved off is that for a second and third day waterings simply the traffic would be running on the highway and the water truck will be just running through the traffic and the time saved in this sort of system is absolutely phenomenal where we’re looking at sort of very high traffic wide areas.

2:32
And of course we continue to do work for Hong Kong freeway areas. This just happens to be the segment KL11A that I think was done around in 1997.

2:44
Now, there’s relevance in the bridges we show you rather than just showing for each one tell the story. For example we’re doing in Norway pretty much all of the Norway road bridges and we’re not just saving on the waterproofing cost but we’re also saving on the engineering costs and we’re delivering fast track construction. What I mean by that is that the normal system was to replace the membrance, then build the proper reinforced topping slab, then put your balast and you rouse.

3:17
Because Radcon is hardening concrete at the equivalent of granite and it can’t be surface damaged the need of the topping slab is totally eliminated. So that’s helping with the actual construction cost, is making the construction timetable much faster and is causing for a larger structure overall to acomodate the actual topping slab.

3:36
Of course within trafficable areas we utilized on a lot of wharf decks. Obviously heavy traffic and the ideal situation for us of large expenses of concrete and more often sea water salt environment.

3:53
And of course around Australia in particular we have done most of the wharfs and this is an actual wharf deck with a concrete mix design containing slab which can easily work with Radcon #7 technology.

4:12
And of course sugar as we often know can be a great attacker of concrete. This is actually Gladstone sugar wharf that reach the point where the Radcon remediation was the chosen specified material.

4:30
This is an interesting one here. This is a trafficable area. This is the size of two football fields. We’ve got 50000 sqm of rooftop there Radcon treated and from an engineering perspective we’ve got a single control joint and that’s it.

4:45
Now unfortunately I’m showing a car park that culd be never used. That building had such structural integrity problems that all traffic on the roof was now been closed off.

What I’m actually showing here some rather large coins that’re actually into the cracks to show you the sort of cracking that Radcon can accomodate and mantain the seal over a lifetime period.

5:11
What we’re actualy doing here it was a certification, a certification of Radcon not as a sealer but actually meets membrane specification. What we’re looking up here is a site that was treated on Sydney’s north shore. It had around about a thusand of cracking of about 1-1.2 mm and here the University came back after eight years of treatment and they a ponding and they are proving two things: that no water is physicaly through secondly and most importantly that Radcon right on the surface to the cracks and there’s no actually water tracking arund the cracks.

5:58
Now of course these are some of the inherent problems of membranes on trafficable areas. Hong Kong has a very moist climate and building is on their fast track and we have a situation where a car park be build, trafficable membranes put down, the moisture is entrapped because they haven’t time to dry up properly and of course early failure is the obvious outcome.

6:25
This is an actual Radcon job here. This is the Kapala Mall in Jakarta. This was an e-shopping center with 20000 sqm of car park. They utilized a traditional system of a membrane with a trafficable topping slab and here our representatives getting in jack-hammers and digging out 20000 sqm of 75 reinforced topping slab to fail and clean the area to put the Radcon application down. Unfortunately from the outset Radcon alone would have saved in the topping slab would make a a highly cost effective approach. But again unfortunately the job of jack hammering out and removing the failed system prematurely was far costly than the actual Radcon application itself.

7:16 So we’re recapp the trafficable area:

7:19 – No protective screed or topping required. Major cost saving as we’ve explained from several perspectives.

7:27 – Excedingly fast to apply.

7:30 – Highly cost effective in these situations. Of course most important for trafficable areas: no loss of slip resistence to either leather or rubber in wet or dry conditions.

7:42 – Of course, for highway constructors, most important, no bond loss to asphalting toppings

7:49 – In cold climates we’re inhibiting freeze/thaw damage that’s a natural occurance in concrete in those areas.

7:56 – We’re preventing any possibility of deicing salts get into the steel reinforcement

8:01 – and as always, an unlimited life span.

Publicat in Referinţe.


De ce plătim dublu autostrăzile faţă de Bulgaria

PrintFriendly

Licitaţiile făcute în pripă după metode mioritice aduc profituri de 50% constructorilor

Două ţări cu economii, preţuri, salarii şi resurse comparabile, respectiv România şi Bulgaria. Prima plăteşte cu cel puţin 5 milioane euro un kilometru de autostradă, a doua dă doar 2-3 milioane de euro. Diferenţele apar din faptul că Bulgaria aplică la licitaţii metode consacrate din UE, noi pe cele întâlnite ici şi colo prin Europa de Est, potrivite mai degrabă construirii de instalaţii industriale.

Acum o lună Agenţia de Infrastructură Rutieră a Bulgariei (RIA) a deschis ofertele pentru construirea a 16,78 km autostradă, lotul I adică din autostrada Struma (Dolna Dikanya – Dupnita). Potrivit presei bulgare, ofertele, fără TVA, s-au situat între 58 şi 117 milioane leva adică între 29 şi 58 milioane euro, de unde rezultă un preţ pe kilometru între 2 şi 3,5 milioane euro. Chiar şi la aceste preţuri mici a fost înregistrată înghesuială la construirea autostrăzii, situată într-o zonă deluroasă a Bulgariei, la graniţa de vest a acestei ţări şi la sud de Sofia.

Agenţia bulgară de stat a înregistrat nu mai puţin de 17 oferte din partea unor firme de construcţii din Italia, Bulgaria, Austria, Grecia, Spania, Turcia, Azerbaidjan şi Germania, iniţial documentaţia de licitaţie fiind achiziţionată de 50 de firme. Potrivit documentaţiei de licitaţie autostrada include cel puţin şapte lucrări de artă, poduri pasaje viaducte. Proiectul autostrăzii este finanţat din fonduri europene nerambursabile, asemenea autostrăzii scoase recent la licitaţie de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Nădlac-Sibiu. In acest ultim caz preţurile au fost cuprinse între 4,1 milioane euro pentru tronsoanele Nădlac-Arad sau Timişoara-Lugoj şi 7,1 milioane euro pe kilometru pentru Orăştie-Sibiu. Se poate spune deci că diferenţa între km de autostradă din Bulgaria şi cel din România este de la simplu la dublu.

Licitaţii de autostrăzi după modelul celor pentru echipamente electrice

Diferenţele dintre preţurile cerute de constructori în cele două ţări şi care în ultimă instanţă în România au drept efect risipirea banilor de la buget, pe de o parte, iar pe de altă parte bagă în buzunarele constructorilor sume cu până la 50% mai mari, pot fi explicate prin felul în care licitaţiile sunt organizate la sud şi la nord de Dunăre.

Inainte de a scoate la licitaţie proiectul autostrăzii Struma, spre exemplu, RIA a realizat un studiu de fezabilitate al autostrăzii dar şi proiectul tehnic al acesteia, care include proiectarea podurilor, determinarea exactă a traseului, proiectul reţelor de utilităţi, cercetări arheologice,etc. Potrivit clasificării Federaţiei Internaţionale a Inginerilor în Consultanţă (FIDIC) acest tip de licitaţie poartă numele de FIDIC roşu. Până acum CNADNR a recurs doar excepţional la astfel de licitaţii (tronsoanele Fundulea-Lehliu -Drajna sau Deva -Orăştie).

La nord de Dunăre se procedează de regulă altfel. In cazul licitaţiilor pentru construirea majorităţii tronsoanelor de autostradă dintre Nădlac şi Sibiu dar şi pentru autostrăzile Bucureşti-Moara Vlăsiei-Ploieşti şi Cernavodă- Constanţa, compania omoloagă a RIA de la noi, anume CNADNR a prezentat firmelor participante doar studii de fezabilitate pe aceste proiecte, mult mai vagi decât proiectele tehnice, însoţite de liste de cantităţi, calculate foarte aproximativ. Acest tip de licitaţie poartă denumirea de FIDIC Galben şi este, în primul rând, recomandat pentru “echipamente electrice şi mecanice”, iar sarcina realizării proiectului tehnic revine antreprenorului-constructor.

De unde apar diferenţele

Cele două sisteme FIDIC pot fi caracterizate succint astfel. La bulgari: “statul spune constructorilor exact ce aşteaptă de la ei iar aceştia îi spun exact cât costă, iar dacă statul a greşit şi vrea altceva plăteşte în plus”, la noi: “statul spune vag constructorilor ce vrea, în schimb ei trebuie să îi spună exact cât costă şi o fac având grijă să ceară mai mult cu titlul de rezervă, deoarece, dacă greşesc nu pot cere ulterior mai mult”.

Publicat in drumurile altora, drumurile noastre.


Sarbii vor construirea unei autostrazi intre Romania si Serbia

PrintFriendly

Vicepremierul Serbiei i-a propus primului-ministru Emil Boc, in discutia avuta la Bucuresti, construirea unei autostrazi care sa faca legatura intre Romania si Serbia, fiind asigurat ca proiectul va fi analizat din punct de vedere economic.

Propunerea a fost formulata in discutia avuta de cei doi oficiali luni, cu ocazia Summit-ului Dunarii organizat la Bucuresti.

“Vicepremierul sarb a mentionat ca tara sa este interesata in dezvoltarea unor proiecte in comun in domeniul turismului si al infrastructurii, context in care a propus construirea unei autostrazi care sa faca legatura intre Romania si Serbia. Primul-ministru Emil Boc a salutat aceasta propunere, afirmand ca si Romania este interesata de o conexiune rutiera moderna cu Serbia, propunerea sarba urmand a fi analizata din punct de vedere economic”, se arata intr-un comunicat transmis de Guvern.

Publicat in Stiri.




SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline