În drumul ei din Occident spre Orient, tehnologia asfaltării a poposit în Timişoara, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ca urmare a sistematizării socialiste din anii ’70, din prima stradă asfaltată de pe teritoriul actual al României a rămas, însă, doar povestea. O poveste interesantă despre una dintre numeroasele premiere bănăţene.

Amplasamentul străzii ar avea corespodent în zilele noastre partea de nord a Bulevardului General Ion Dragalina. După 1890, Ludwig von Ybl, proiectantul şef al oraşului Timişoara, dorea implementarea unei structuri stradale inelare, care să completeze forma radială a principalelor artere de circulaţie. Pentru atingerea acestui ţel, a fost necesară realizarea unei legături între Palatul Ancora (sediul autorităţii portuare) şi viitorul amplasament al „Josefstadter Bahnhof” (sau Jozsefvaros Indohaz), actuala Gară de Nord. În perioada în care la Timişoara aveau loc aceste modificări de tramă stradală, în Europa Occidentală îşi făcea apariţia o tehnologie de modernizare a căilor de transport asemănătoare celei pe care azi o numim asfaltare. Legăturile nemijlocite ale oraşului cu Occidentul şi deschiderea autorităţilor faţă de nou au determinat adoptarea soluţiei asfaltării la momentul realizării străzii mai sus amintite, în anul 1895. La scurt timp de la finalizarea lucrării, tot în cursul anului 1895, s-a asfaltat şi segmentul stradal care leagă Piaţa Traian de Fabrica de Bere. Este vorba despre partea nordică a străzii Ştefan cel Mare.

De la Timişoara, tehnologia asfaltării s-a extins pe întreg teritoriul României de azi, punând punct încercărilor de îmbunătăţire a infrastructurii prin diverse mijloace, unele mai eficiente (pavări cu piatră cubică), altele mai nefericite (placarea străzilor cu scânduri). În cei 115 ani scurşi de la prima asfaltare, lungimea străzilor astfel modernizate din Timişoara a depăşit 500 de km. Între timp, tehnologia preparării, turnării şi întreţinerii asfaltului a fost îmbunătăţită. La Timişoara, străzile se încăpăţânează, totuşi, să se umple de gropi în fiecare iarnă, semn că, deşi istoria nu a consemnat-o, după prima stradă asfaltată din România, tot aici s-a format şi prima groapă în asfalt.
Continued…

Locuitorii unei străzi din Capitală sunt nevoiţi să ocolească, zilnic, un stâlp de înaltă tensiune uitat de autorităţi fix în mijlocul şoselei.

Stâlpul se află pe strada Fumureni din sectorul 6. Deşi s-au construit case de-o parte şi de alta a stâlpului, şi chiar există o trecere de pietoni, nimeni nu a mutat până acum acest stâlp de înaltă tensiune.

Primăria Generală a declarat că a sesizat în repetate rânduri societatea Electrica în legătură cu prezenţa stâlpului de înaltă tensiune, fără ca Electrica să ia vreo măsură.

“Strada Fumureni a fost o stradă de pământ pe care au fost introduse sistemele de canalizare, apă şi cel rutier. În prezent ea se află în administrarea constructorului. Strada Fumureni face parte din proiectul “Servicii Municipale”, cofinanţat de Banca Mondială. Proiectul presupune modernizarea şi extinderea sistemului de apă şi canalizare, precum şi a celui rutier, în întreaga zonă din Giuleşti-Sârbi”, a anunţat Primăria Generală într-un comunicat.

Grupul francez Vinci a decis amanarea lucrarilor la Autostrada Transilvania, pe tronsonul Comarnic-Brasov, din cauza lipsei de fonduri.

Decizia vine dupa ce, in luna februarie, constructorul a anuntat reducerea lucrarilor din cauza unor “obligatii financiare care nu au fost onorate”.

Guvernul ar trebui sa plateasca, in total, 4,8 miliarde de euro pentru cei 55 de kilometri ai tronsonului Comarnic-Brasov, scrie realitatea.net. In aceasta suma sunt incluse constructia autostrazii, dar si proiectarea, lucrari de intretinere, si dobanzile la banci pentru imprumuturile contractate.

Dintre cei 55 de kilometri ai tronsonului, 30 vor fi numai de tuneluri si va avea 16 poduri si viaducte.

O noua tehnologie de construire si reabilitare a drumurilor, bazata pe solutii de polimeri, care e sigura din punct de vedere ecologic, mult mai ieftina decat procedurile de asfaltare utilizate pe scara larga la ora actuala, cu costuri de intretinere reduse si cu o garantie de cel putin 10 ani

Soselele din Romania
In Romania, constructia de autostrazi ar trebui sa fie o prioritate, deoarece fara o infrastructura bine dezvoltata, Romania pierde miliarde de euro din investitii straine.

Insa ca in orice afacere in care se vehiculeaza sume imense, constructia de sosele din Romania este umbrita de o serie de interese ascunse, ce aduc indirect mari prejudicii cetatenilor tarii. Vom da doar cateva exemple, despre care s-a discutat deja pe larg in presa romaneasca.

Autostrada Bucuresti-Pitesti poate fi considerata de departe o afacere foarte profitabila. Mostenita de la regimul Ceausescu, nici un Guvern post-decembrist nu a reusit sa o reabiliteze astfel incat sa nu inghita mereu alti bani. Astfel ca Romania se poate lauda cu cea mai proasta si mai scumpa autostrada din Europa. Inaugurata in 1973 si construita practic de doua ori si reabilitata de patru ori, autostrada a costat aproape 300 de milioane de euro. Prima data autostrada a fost modernizata in anii `80 dupa care, din nou, in 1995. In 1998 a avut loc o reabilitare pe o lungime de 110 km. Lucrarea a durat doi ani si a costat 100 de milioane de euro. Insa dupa nici un an de zile, autostrada a cedat din nou. In 2001, firma de consultanta care a facut receptia a fost data in judecata de statul roman. In 2003 autoritatile decid din nou sa reabiliteze o portiune de 23 km. Pretul: 14 milioane de euro.

Daca 300 de milioane de euro vi se pare o investitie majora, atunci poate ar trebui sa stiti ca autostrada cea mai scumpa din Romania va costa peste 1,5 miliarde de euro…

Consortiul franco-elen Vinci-Aktor va construi tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov, pentru suma de 1,5 miliarde euro, pana in 2014. Durata concesiunii este de 30 de ani, costurile pentru fiecare kilometru de autostrada construit fiind de 21,18 milioane de euro, conform sumei stipulate in contract.
Continued…

Compania de Autostrăzi a scos la licitaţie lucrările de proiectare şi construcţie pentru 82 de kilometri de autostradă de pe coridorul IV pan-european, între localităţile Sibiu şi Orăştie. Autostrada va fi construită preponderent din fonduri europene.

Lucrările sunt împărţite în trei secţiuni. Prima dintre ele se referă la proiectarea şi construcţia pe primii 24,7 kilometri. Lucrările sunt estimate de CNADNR la 899,5 milioane de lei, suportaţi în proporţie de 85% din fonduri de coeziune si 15% din banii Guvernului României. Perioada estimată de execuţie este de 42 de luni de la începerea lucrărilor.

Al doilea lot presupune execuţia autostrăzii între kilometrul 24,7 şi 53,5, valoarea lucrărilor fiind de 744,8 milioane de lei. Finanţarea este asigurată din fonduri europene şi de la buget, în acelaşi procent ca la primul lot. Lucrările trebuie efectuate în 42 de luni.

Ultimul tronson al acestui traseu este cuprins între kilometrii 53,5 şi 82, valoarea estimată a lucrărilor fiind de 1,2 miliarde de lei. Schema de finanţare este identică cu cea de la primele două tronsoane. Durata de execuţie este estimată la 48 de luni.

Aşadar, valoarea totală a lucrărilor de proiectare şi execuţie a celor 80 km de autostradă se ridică la 2,85 de miliarde de lei, adică 34,7 de milioane de lei pe kilometru, adică 8,5 milioane de euro, la un curs de 4,1 lei pe euro. Suma nu conţine TVA. Data prevăzută de CNADNR pentru începerea procedurilor de adjudecare este 30 iunie.

Romania este într-adevăr the land of choice. Mai ales atunci când alegerea se referă la partea pe care ocoleşti un stâlp aflat în mijlocul drumului. Pare un caz incredibil, dar se întâmplă în Bucureşti, pe strada Niţu Vasile. Şoseaua a fost lărgită, însă nimeni nu s-a mai gândit la stâlpul care a rămas in mijloc. Aşa că cei care trec prin zonă au o privelişte inedită. Asta ca să nu mai punem la socoteală că riscul producerii unui accident este foarte crescut.

Iniţial strada Niţu Vasile avea câte o bandă pentru fiecare sens de circulaţie, dar aceasta a fost lărgită la câte două benzi pe fiecare sens de mers. Drumarii au mutat trotuarul, dar au uitat să mute şi stâlpul.

Deşi este semnalizat, şoferii nu observă stâlpul decât atunci când ajung aproape de el.

DN7, între Piteşti şi Râmnicu Vâlcea, a devenit un adevărat calvar pentru toţi cei care tranzitează această zonă. Lucrările de astfaltare au fost sistate de-a lungul timpului atât din cauza fondurilor insuficiente, cât şi din cauza vremii care nu a permis efectuarea lucrărilor.

Reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale recunosc că drum este impracticabil şi susţin că acesta urmează să intre din nou în reparaţii când va permite vremea.

Drumul care leagă Piteştiul de Râmnicu Vâlcea poate candida cu succes la categoria cel mai impracticabil drum din România. Între kilometri 133 şi 150 nu s-au mai efectuat lucrări de reparaţii în ultimii ani.

Reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale recunosc că drumul este impracticabil şi susţin că acesta urmează să intre din nou în reparaţii când va permite vremea.

Zăpada a trecut, vremea s-a încălzit dar reparaţiile tot nu au început. Şoferii snt nevoiţi să circule în continuare printre craterele de pe şosea. Reprezentanţii firmei de asfaltare nu au putut fi contactaţi.

În următorii trei ani, grupul chinez China Overseas Engineering Group va construi două tronsoane în lungime de 49,2 kilometri din autostrada ce va uni Berlinul de Varşovia.

Chinezii au câştigat licitaţia de atribuire a contractului în detrimentul altor două companii europene, oferind cel mai mic preţ, respectiv 185 milioane euro, cu 44% sub nivelul prevăzut în devizul iniţial, de 417 milioane euro, transmite Mediafax.

Potrivit ministrului demis al Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat, la finele lunii octombrie, că un kilometru construit din Autostrada Transilvania a costat statul român între 12 şi 13 milioane de euro.

Spre comparaţie, chinezii fac lucrări de aproape patru ori mai ieftine. Astfel, un kilometru din autostrada ce va lega Berlinul de Varşovia va costa circa 3,76 milioane de euro.

Aceasta este prima lucrare de infrastructură pe care o execută o firmă chineză pe piaţa europeană. China ocupă poziţia a doua în lume după lungimea reţelei de autostrăzi, după Statele Unite ale Americii. Planul aprobat de autorităţile de la Beijing prevede ca lungimea totală a sistemului de autostrăzi să ajungă la 85.000 de km în următorii ani.

Autostrăzile împânzesc UE

Ungaria numără şapte autostrăzi date în folosinţă şi alte trei în plan, cu o lungime totală de peste 1.400 de kilometri. În Slovacia, autostrada D1, care traversează ţara de la un capăt la altul, va avea 517 kilometri, din care peste 270 sunt deja operaţionali. Alţi peste 45 de kilometri sunt în construcţie, iar lucrările la alţi peste 200 de kilometri vor începe în curând. Primul tronson a fost dat în folosinţă în 1985.
Continued…