CAPITOLUL 1

1.1.Definitie.

Drumul este o cale de comunicare terestra special amenajata pentru circulatia vehiculelor si a pietonilor.

1.2. Clasificarea drumurilor si a strazilor (dupa diferite criterii)

a. Din punct de vedere al destinatiei:

drumuri publice

drumuri de exploatare ( apartin unor intreprinderi sau unor persoane fizice )

b. Din punct de vedere al importantei lor:

(clasificarea si incadrarea drumurilor din Romania dupa importanta lor a fost legiferata prin HG.540 / 2000)

drumuri publice de interes republican

• autostrazi (se mai numesc si europene in cazul in care apartin unor trasee continentale) E
• nationale DN

drumuri publice de interes local

• drumuri judetene DJ
• drumuri comunale DC
• strazi

– principale (2 benzi de circulatie)
– secundare (1 banda de circulatie)

c. Din punct de vedere functional:

• drumuri
• strazi

STRAZILE sunt drumuri publice in interiorul localitatilor, special amenajate, destinate circulatiei autovehiculelor, a mijloacelor de transport in comun, a pietonilor, a ciclistilor, amplasarii retelelor tehnico-edilitare si asigurarii accesului la cladiri. Pe sectoarele de strazi fara canalizare scurgerea apelor se asigura prin santuri amenajate. Zona strazilor cuprinde: parte carosabila, acostament, sant (rigola), trotuare, spatii verzi, suprafete adiacente pentru parcari, suprafete de teren necesare amplasarii anexelor strazii.

Deosebirile structurale intre strazi si drumuri constau in tipul sectiunii transversale si indimensionarea sistemului rutier.

Strazile in localitatile rurale pot fi principale sau secundare. Unele strazi pot fi inchise traficului auto. Pentru strazile rurale incadrarea in categorii si inchiderea pentru circulatie auto se face de catre Consiliul Local pe baza studiilor de dezvoltare si organizare a traficului efectuat impreuna cu Politia Rutiera, conform Ordinului Ministrul Transportului nr. 50/ 98.

Ex. Sectiuni transversale-tip pentru strazi rurale (STAS 10144/1-90)

d. Din punct de vedere al reliefului:

• drumuri de ses (maxim 150 m altitudine)
• drumuri de deal (intre 150-300 m altitudine)
• drumuri de munte (peste 300 m altitudine)

e. Din punct de vedere al gradului de perfectionare tehnica:

• drumuri de pamint
• drumuri pietruite
• drumuri cu imbracaminti provizorii
• drumuri cu imbracaminti moderne

f. Din punct de vedere administrativ:

• drumurile nationale ⇒ in administrarea MLPTL- AND RA
• drumurile judetene ⇒ in administrarea Consiliului Judetean
• drumurile comunale si strazile ⇒ in administrarea Consiliului Local

Din punct de vedere tehnic si metodologic, coordonator al intreagii retele de drumuri, indeplinind totodata si functia de ordonator principal de credite in calitatea lui de administrator al Fondului special al drumurilor publice este Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei. (cf. art. 57 din Legea.82/98 si art. 1 alin. (3) din Normele metodologice MLPTL-MF 3705/ 21137/ 2001).

g. Din punct de vedere tehnic:

Clasificarea se face in functie de intensitatea traficului = numarul de vehicule care trec inunitatea de timp printr-o sectiune de drum. Intensitatea se calculeaza pentru o perspectiva de 15 ani si se exprima prin intensitatea medie zilnica anuala (MZA).

MZA = (volumul total anual de trafic) / (numarul de zile ale anului)

MZA se exprima in autovehicule fizice sau in autovehicule – etalon in 24 de ore si se determina pe baza prelucrarii rezultatelor recensamintelor si / sau inregistrarilor automate de circulatie.

Autovehiculul – etalon este un autovehicul, in general conventional, in care se transforma prin echivalare (conform STAS 7348-88) diferitele vehicule care circula pe un drum.

Autovehiculul – etalon se foloseste ca unitate de referinta pentru dimensionarea si verificarea drumurilor din punct de vedere al capacitatii de circulatie si al capacitatii portante a sistemului rutier.

Autovehiculul – etalon are caracteristicile:

• presiunea specifica transmisa de roata imbracamintii p = 0,5 N/mmp
• diametrul suprafetei de contact D = 34 cm

In functie de MZA s-au stabilit 5 clase tehnice care impun viteza de proiectare*  in functie de care se stabilesc elementele geometrice principale ale drumului. Drumurile comunale si strazile se incadreaza in clasa tehnica V, IV.

* Viteza de proiectare < Vp > = viteza maxima pe care o poate atinge un autoturism in punctele cele mai dificile ale traseului, in ipoteza ca starea imbracamintii este buna siconditiile atmosferice sint favorabile.

Viteza de circulatie < Vc >= viteza medie cu care circula pe un sector de drum un procent ridicat din numarul total al vehiculelor (peste 80 %).

CAPITOLUL 2

2.1. Infrastructura si suprastructura

Infrastructura drumului – totalitatea lucrarilor menite sa invinga dificultatile impuse de relief.

Infrastructura cuprinde lucrarile de pamant (terasamente) inclusiv lucrarile de consolidare, asanare sau protectie (ziduri de sprijin, drenuri, pereuri, etc) si lucrari de arta (poduri, podete, tuneluri).

Terasamentele cuprind totalitatea lucrarilor de pamant (sapaturi, umpluturi, transporturi) executate in vederea realizarii umpluturilor (rambleuri) si sapaturilor (debleuri) din infrastructura drumurilor.

Suprastructura drumului – totalitatea lucrarilor executate cu scopul de a usura circulatia prin reducerea rezistentelor datorita frecarilor (rezistenta de rulare, de rostogolire) dintre vehicul si suprafata de rulare.

In figura 1.1 este prezentat profilul transversal al unui drum:

Fig 1.1

Tot ce se gaseste deasupra orizontalei H-H constituie suprastructura drumului; ceea ce se afla sub aceasta orizontala formeaza infrastructura drumului. Legatura intre infrastructura si suprastructura se face prin patul drumului.Patul drumului reprezinta partea superioara a terasamentului in general amenajata, pecare se aseaza sistemul rutier.

Sistemul rutier reprezentat prin suprafata hasurata EFF’E’ este alcatuit dintr-un ansamblu de straturi realizate prin tehnologii adecvate, din diverse materiale de constructie si dimensionate astfel incat sa poata prelua, pe o perioada determinata solicitarile din trafic si din conditiile climaterice, in limita deformatiilor admisibile.

Complexul rutier reprezinta ansamblul de straturi care alcatuiesc sistemul rutier si zona activa a terasamentelor (adancimea pana la care practic nu se mai resimte influenta sarcinilor mobile).

2.2. Elemente caracteristice ale drumului in plan

Daca axa verticala M-N din figura 1.1 se deplaseaza de-a lungul drumului urmand tot timpul mijlocul lui, va descrie o suprafata; suprafata este plana pe sectoarele in care drumul urmeaza o linie dreapta si este cilindrica in portiunile unde drumul este in curba. Axa drumului reprezinta intersectia suprafetei generate de linia MN cu suprafata imbracamintei. Traseul drumului reprezinta intersectia suprafetei generate de linia MN cu suprafata terenului natural, respectiv linia descrisa de punctul N.

Traseul drumului este proiectia pe teren a axei drumului .Privite de sus, aceste linii se suprapun.

In plan, intre 2 puncte A si B (fig.1.2), traseul unui drum – respectiv axa lui – este alcatuit din linii drepte numite aliniamente, racordate intre ele cu linii curbe numite curbe de racordare.

Clasificarea curbelor:
-in functie de unghiul de intersectie al aliniamentelor pot fi:
curbe interioare
curbe exterioare (serpentine)

-in functie de raza
curbe circulare (raza constanta)
curbe progresive (raza variabila) se mai numesc si de tranzitie sau radioide
• parabola cubica
• lemniscata
• clotoida

-in functie de sens
curbe de acelasi sens
curbe cu sens opus

-in functie de dispozitia in spatiu
curbe izolate
curbe succesive

Pentru a satisface deplin cerintele obiective ale traficului/circulatiei, curbele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

– intre 2 curbe succesive se introduce un aliniament de redresare, a carui lungime este
1,4 Vp < a r < 20 Vp - alegerea tipului curbei de racordare si a razei este in functie de clasa tehnica a drumului si de Vp. - trecerea treptata de la valoarea 0 in aliniament a curburii, la valoarea constanta (1 /ς =1 / R) pe arcul de cerc (efectul fizic este aparitia si disparitia treptata a fortei centrifuge Fc = c x 1 /ς = c x 1 / R, unde c = constanta).

2.3. Elemente caracteristice in profil longitudinal

Profilul longitudinal al drumului se obtine prin desfasurarea si proiectarea (reprezentarea) axei drumului pe un plan vertical. Se mai numeste si linia rosie sau linia proiectului

Profilul longitudinal al terenului natural se obtine prin desfasurarea si proiectarea (reprezentarea) traseului drumului pe un plan vertical. Se mai numeste si linia neagra saulinia terenului.

In mod curent se foloseste expresia de profil longitudinal al drumului sectiunea verticala prin axa drumului , desfasurata pe un plan vertical, continind atit linia rosie cit si linianeagra si o serie de date necesare executiei (fig.1.3).

Fig.1.3

Realizarea platformei drumului la cotele proiectului ( cotele liniei rosii ) se facecorectind relieful terenului prin lucrari de terasamente ( taieturi sau umpluturi ) silucrari de arta ( poduri, viaducte, tunele ).Sectoarele orizontale din profilullongitudinal se numesc paliere iar cele inclinate rampe daca drumul urca in sensul de mers si pante daca coboara.

Inclinarea liniei rosii fata de orizontala se masoara prin tangenta trigonometrica aunghiului pe care il face cu orizontala si se numeste declivitate
(d) si se masoara in %, cm\m, mm\m, m\km.

2.4. Elemente caracteristice in profil transversal
Daca intr-un punct oarecare al traseului se face o sectiune verticala printr-un plan perpendicular pe axa drumului se obtine profilul transversal al drumului in punctul respectiv.

Un profil transversal de drum contine urmatoarele elemente caracteristice (fig.1.4)

parte carosabila = calea, este partea principala din platforma drumului destinatacirculatiei vehiculelor latimea ei fiind suma latimilor benzilor de circulatie
 acostamente = fisie laterala situata intre marginea partii carosabile si cea a platformei drumului. Ele servesc la
– incadrarea partii carosabile impiedicind deplasarea laterala a materialului din corpul drumului
– asigurarea scurgerii apelor de pe cale ( trebuie sa aiba panta transversala 4-6 %
– circulatia pietonilor, stationarea vehiculelor defecte, depozitarea materialelor de intretinere, largirea la nevoie a partii carosabile, amplasarea de elemente accesorii (borne, parapete, table indicatoare)

benzi de incadrare = fisii consolidate din acostamentul drumului, linga parteacarosabila. Au intre 25-75 cm latime, si au rolul de a proteja partea carosabila dedefectiuni si de a mari latimea utila pentru circulatie in cazul intilnirilor sau al depasirilor
 benzi de consolidare = inlocuiesc uneori benzile de incadrare, reprezintaconsolidari mai slabe
 platforma = suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele, sau dupacaz, trotuare, piste de ciclisti, zone verzi
 ampriza = suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului: parte carosabila, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri, banchete, santuri de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de arta.
 taluzuri = suprafata inclinata a terasamentelor sau a terenului natural caremargineste lateral un rambleu sau debleu
 santuri = constructii anexe drumului sub forma de canal deschis ,cu sectiuneatrapezoidala sau triunghiulara , destinate colectarii apelor meteorice de pe platformadrumului sau taluzuri si dirijarii lor la un sistem de canalizare
 rigola = constructie anexa pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice ,cu profil curent triunghiular, de adincime mica, amenajata in lungul drumului saustrazii, la marginea platformei banchete laterale
= fisii orizontale de 50 cm latime cu panta de 1- 2 % spre sant, prevazute uneori intre santuri si taluzuri pentru a retine pamintul si materialele ce cad de pe taluz evitind impotmolirea santurilor
gabaritul de libera trecere = spatiul liber necesar deasupra drumului cu forme sidimensiuni astfel stabilite incit sa asigure trecerea nestingherita a vehiculelor cudimensiuni normale.
 trepte de infratire se executa pe terenuri in panta pentru realizarea unei conlucrarimai bune intre acesta si corpul drumului
 panta transversala este inclinarea in raport cu orizontala , in profil transversal, asuprafetei partii carosabile si a acostamentelor, exprimata in procente ( % ).

Zona drumului cuprinde: ampriza, zonele de siguranta si zonele de protectie

Zonele de siguranta sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a amprizeidrumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutiera, plantatii rutiere, sau pentrualte scopuri legate de exploatarea si intretinerea drumului, suprafete de teren necesareasigurarii vizibilitatii in curbe si intersectii si suprafete ocupate de lucrarile deconsolidare ale terenului drumului. Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranta ale drumului sunt interzise.

Zonele de protectie sint suprafete de teren situate de o parte si de alta a zonelor desiguranta, necesare protectiei si dezvoltarii viitoare a drumului.

Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice in traversarea localitatilor rurale, distantele intre gardurile sau constructiile situate de o parte si de alta a drumurilor va fi de:
min. 26 m pentru DN
min. 24 m pentru DJ
min. 20 m pentru DC.

Zonele de siguranta si de protectie in intravilan se stabilesc prin studii de circulatie si prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului.In figura 1.5 a) sectiunea transversala reprezinta un rambleu.Un drum sau o portiunede drum este in rambleu (umplutura) daca platforma lui este deasupra terenuluinatural. In acest caz , pentru constructia drumului trebuie adus pamant (sau altmaterial de umplutura corespunzator)In figura 1.5 b) sectiunea transversala reprezinta un debleu. Un drum sau o portiunede drum este in debleu daca platforma drumului este situata sub linia terenului ;debleul este deci sapatura executata in terenul natural pentru construirea drumului.

Profilul transversal reprezinta un rambleu sau un debleu dupa cum se incadreaza indefinitiile de mai sus.Daca drumul este partial in umplutura partial in sapatura , profilul transversal se numeste mixt ; este caracteristic drumurilor de coasta (fig.1.6)

CAPITOLUL 3

3.1.CONSOLIDAREA SI PROTEJAREA TERASAMENTELOR

Lucrarile respective sunt:
– Colectarea si evacuarea apelor
– Consolidarea si protejarea taluzurilor
– Apararea malurilor
– Sprijinirea masivelor de pamint

3.1.1. Colectarea si evacuarea apelor

Lucrarile au scopul de a evita degradarea corpului drumului, reducerea capacitatii portante
* a terenului de fundatie, degradarea terenurilor riverane prin stagnari de ape,spalari, baltiri. (* capacitatea portanta = caracteristica de baza a complexului rutier dea prelua incarcarile de trafic).

Orice lucrare are la baza datele hidrologice, studiile topografice si geotehnice precum sia datele culese de pe teren.Aceste lucrari se materializeaza in constructii anexe care se impart in functie dedestinatie in:

3.1.1.1. Lucrarile pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice:

– santuri la marginea platformei
– santuri de garda
– rigole la marginea platformei
– rigole la bordura trotuarului
– rigole de acostament
– casiuri
– lucrari de canalizare
– canale de evacuare
– puturi

3.1.1.2. Lucrari pentru colectarea si evacuarea apelor din fundatia drumului si strazilor:

– drenuri transversale de acostament
– drenuri transversale de interceptie
– drenuri longitudinale sub acostamente sau sub rigole
– strat drenant continuu

3.1.1.3 Lucrari pentru asanarea drumului:

– drenuri de adincime (drenuri longitudinale, transversale, spice, forate etc.)
– drenuri de taluz
– masti drenante

3.1.2. Lucrari de consolidare si protectie a taluzurilor

3.1.2.1.Lucrarile de consolidare

sint cele care asigura stabilitatea corpului drumului. Se proiecteaza in functie de conditiile topo si geotehnice.Constau in:

a. Plantari, insamintari (protectie vegetala)
Insamintarea si creerea unui covor vegetal consta in insamintarea taluzului cu ierburi alese in functie de regiune, clima, sol. Plantele maresc coeziunea, reduc viteza de curgerea apei si efectul vintului la suprafata terenului micsorind astfel puterea lor de erodare.

1) Insamantarea cu sau fara adaos de pamant sau teren vegetal utilizand iarba. Se adopta pentru taluzuri cu pante maxime 1 ÷ 1,5 si inaltimi mai mici de 5,0 m. Terenul vegetal se aseaza in trepte pe grosimi de 10 ÷ 20 cm.

Unele tipuri de soluri impun imbracarea taluzului cu pamint vegetal.

2). Plantari de arbusti
se recomanda pe terasamente uscate din cauza expunerii la vint si soare. Specia arbustului se stabileste impreuna cu unitatile silvice din zona.

3). Brazduirea simpla sau cu gardulete.
a. Brazdele se pot aseza pa lat sau pe muchie la taluzuri cu pante maxim 1 ÷ 1 pentru deblee si maxim 1 ÷ 1,5 la ramblee. Brazdele se fixeaza cu tarusi de lemn moale.

4). Consolidarea cu nuiele se foloseste cind malul taluzului este in permanenta sub apa

3.1.2.2. Lucrarile de protectie

a. Gardulete din impletituri de nuiele pe tarusi batuti in pamint (15-20 cm inaltime). Sunt provizorii si protejaza taluzul pe timpul necesar ca plantele insamintate sa se dezvolte suficient.

b. Cleionaje japoneze sint prefabricate din Bc 15 armate constructiv si montate in sistem patratic, se fixeaza in pamint cu tarusi din Bc 15. Suprafata se insaminteaza sau se brazduiesc.

Metodele a si b se aplica pe taluzurile in care se pot produce fagase sau pot fi spalate deapele meteorice.Pentru debite mari, se folosesc gardulete de 1 ÷ 15 cm inaltime din nuiele, intre care seaseaza pamant vegetal.

3.1.3. Lucrari de aparare a malurilor

Se executa in taluzuri aflate in apa permanent, intermitent sau impotriva caderilor de piatra.
a. Apararea cu fascine se aplica in zone permanent sub apa si in care curentul de apa poate eroda baza terasamentului. In functie de puterea de erodare a curentilor de apa avem
– gard simplu sau dublu asezat pe fascine
– anrocamente de 150-300 kg/buc asezate pe pat de fascine
– suluri de fascine cu diametrul de 60, 80, 100 cm umplute cu bolovani

3.1.4. Sprijinirea terasamentelor

Este necesara pentru impiedicarea alunecarii datorate perturbarii echilibrului natural alterasamentului si pentru asigurarea stabilitatii rambleelor asezate pe terenuri cu inclinaremare sau ramblee inalte.Se realizeaza prin:

3.1.4.1. Contrabanchete

= constructii de pamint folosite la sprijinirea rambleelor inaltesau executate pe coaste abrupte sub forma unor umpluturi mai mici amplasate la bazataluzului. Pot fi exterioare , la baza rambleului sau cuprinse in corpul rambleului.

3.1.4.2 Zidurile de sprijin

sint constructii ce asigura sprijinirea unor masive de pamint.Se executa din zidarie de piatra uscata sau cu mortar de ciment, beton simplu, betonarmat monolit sau prefabricat.Pot fi – de debleu sau de rambleu.

3.1.4.3. Pamintul armat

este un material de constructie rezultat din asocierea si conlucrarea unui material necoeziv sau slab coeziv, capabil sa suporte eforturi decompresiune si de forfecare, cu un material de armare capabil sa preia eforturi deintindere. Armaturile sint din otel, beton, beton armat sau precomprimat, geosintetice etc. Un masiv de pamint armat este alcatuit dintr-o succesiune de straturi orizontale dematerial granular (natural sau artificial) cu grosimea de 25-60 cm, intre care sint intercalate armaturile fixate de la unul din capete de un perete subtire numit ecran sau parament. (realizat din elemente prefabricate din beton, beton armat, metal, materiale sintetice rigide) si cu o lungime suficienta pentru a nu se produce smulgerea lor din masiv. Pamintul armat se incastreaza in terenul de fundare pe adincime relativ redusa =0,10-0,20 H (H este inaltimea sprijinirii realizate), iar fundatia ecranului se poate realiza din grinzi de beton simplu cu latimea de 0,35-0,40 m si grosimea de 0,15-0,20 m. La partea superioara se realizeaza un coronament prin intermediul caruia se fixeaza si capatul superior al ecranului de terasament sprijinit. Se va executa un strat drenant intre terasamentul sprijinit si masiv si, daca este cazul, sub talpa masivului. Este o solutie economica, fiind de 2-3 ori mai ieftin decit zidurile de sprijin din beton.

---

2%

din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a Asociației pentru Antreprenoriat Comunitar, nu către stat. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Dezvoltarea Personală, Comunitară și Socială.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.